Clujean condamnat pentru dare de mită la Aeroportul din Cluj: A vrut să intre la Untold cu o viză expirată

ActualitateClujean condamnat pentru dare de mită la Aeroportul din Cluj: A vrut să intre la Untold cu o viză expirată

Clujean condamnat pentru dare de mită la Aeroportul din Cluj: A vrut să intre la Untold cu o viză expirată

Un clujean a fost condamnat la închisoare cu suspendare pentru dare de mită după ce a încercat să mituiască un polițist de frontieră de la Aeroportul Internațional ”Avram Iancu” din Cluj-Napoca. Bărbatul a vrut să intre în țară cu prietena sa din China, dar aceasta avea o viză cu o singură intrare, care expirase. Pentru a o ajuta să intre în România, clujeanul a încercat să ofere polițistului de frontieră o mită de 400 de dolari, însă a fost refuzat și condamnat.

Incidentul a avut loc în iulie 2022, când inculpatul și prietena sa au ajuns la controlul de frontieră. Polițiștii de frontieră au observat că femeia avea o viză cu o singură intrare în spațiul Schengen, care expirase. Conform legislației românești, este necesar ca străinii să aibă o viză cu multiple intrări pentru a putea intra pe teritoriul României.

În ciuda explicațiilor polițiștilor, clujeanul a insistat că vrea să intre în țară și a încercat să găsească o soluție rapidă. Acesta le-a spus polițiștilor că au venit pentru a participa la festivalul Untold și că ar dori să primească o viză pe loc. Polițiștii i-au explicat că nu există vreo prevedere legală în acest sens și că singura soluție legală este de a se întoarce în alt stat membru Schengen pentru a obține o viză cu multiple intrări.

Unul dintre agenții de poliție a declarat că inculpatul a spus că a solicitat o viză cu intrări multiple și că, probabil, a fost o eroare din partea Ambasadei Belgiei. Cu toate acestea, inculpatul a insistat și a continuat să caute o cale de a intra în țară.

Din înregistrările surprinse de camerele de supraveghere, se observă că inculpatul a căutat ceva în rucsacul prietenei sale, pentru ca ulterior să se întoarcă, având ceva în mână. Acesta s-a îndreptat spre unul dintre agenți și, în momentul în care agentul s-a întors, a făcut afirmația ”cum aș putea să…”.

Ulterior, inculpatul a transferat obiectul din mâna stângă în mâna dreaptă, după care l-a introdus în buzunarul drept al pantalonilor. A înaintat ușor către martor, zâmbind, și a spus: ”suntem oameni serioşi, adică,… tatăl meu mă asteaptă, asta e cea mai urâtă chestie posibilă care mi se poate întampla……are 85 de ani. Am vorbit cu el, e cu maica-mea acolo, mă asteaptă…,orice aş ….”.

Audiat în instanță în calitate de martor, agentul a relatat că inculpatul i-a înmânat aproximativ 400 sau 500 de dolari în cupiură de 100 de dolari, dar a refuzat suma și i-a spus inculpatului că s-ar putea alege cu un dosar penal. Agentul a precizat că nu i s-a spus pentru ce este suma, dar prin modul în care s-a comportat i-a dat de înțeles că suma de bani era pentru a o lăsa pe femeie să intre în țară. Agentul a sesizat organele de urmărire penală cu privire la fapta comisă.

Procurorii anticorupție au procedat la efectuarea percheziției corporale asupra inculpatului, prilej cu care au fost identificate și ridicate patru bancnote din cupiura de 100 de dolari fiecare, ce se aflau într-un portmoneu, alături de alte bancnote în dolari și lei.

În cursul judecăţii, inculpatul a recunoscut săvârșirea infracţiunii și a solicitat judecare a cauzei potrivit procedurii simplificate. Instanța l-a condamnat la închisoare, un an și șase luni cu suspendare, pentru luare de mită, dar a reținut în favoarea sa o serie de circumstanțe atenuante.

În proces, inculpatul a solicitat reținerea circumstanței atenuante judiciare, arătând că femeia cetățean chinez îndeplinea condițiile legale pentru a intra în România, iar situația a fost consecința unei greșeli birocratice din partea Ambasadei Belgiei, care a și fost clarificată ulterior.

Instanța a reținut că, deși greșeala birocratică a existat, ”nu diminuează semnificativ” gravitatea faptei. Controlul asupra accesului în țară este o componentă critică a securității naționale, iar faptul că inculpatul a ales să ofere mită în loc să urmeze căile legale de contestare a măsurii sau de remediere a erorii nu poate conduce la minimalizarea gravității faptei.

Instanța a subliniat că din faptul că inculpatul nu a perceput darea de mită ca pe un act imoral sau ilegal, ci doar ca pe o ”scurtătură” în rezolvarea unei probleme sau ca un lucru firesc în interacțiunile cu instituțiile publice, denotă că nu a înțeles în ce rezidă gravitatea infracțiunii. Infracțiunile de corupție reflectă o percepție profund distorsionată asupra realității, înrădăcinată în credința că problemele pot fi „rezolvate” prin metode ilicite. Această mentalitate trădează o ruptură severă între valorile morale esențiale și acțiunile individului, indicând că respectul față de lege nu este ceva constant, ci mai degrabă o opțiune flexibilă, influențată de interesele personale și de circumstanțele favorabile.

Darea de mită este un act care trădează o lipsă fundamentală de încredere în integritatea funcționarului public. Prin însăși propunerea unei mite, inculpatul sugerează că funcționarul ar fi dispus să își compromită valorile morale în schimbul unui beneficiu personal, ceea ce subminează nu doar relația dintre cetățean și funcționar, dar și încrederea generală în instituțiile publice. Această presupunere că funcționarul ar putea fi coruptibil amplifică gravitatea infracțiunii, din cauză că nu doar corupe un individ, ci și întărește un climat de neîncredere și suspiciune față de autorități în ansamblu. Gravitatea sporită a infracțiunii decurge astfel din impactul său sistemic, care depășește simpla acțiune de a oferi mită și afectează în mod negativ funcționarea întregii structuri administrative și încrederea publicului în aceasta.

Pe de altă parte, circumstanțele personale inculpatului sunt favorabile acestuia. Acesta este în vârstă de 55 de ani, este cetățean român, american și belgian, este absolvent de studii superioare, a obținut titlul de doctor la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, are un copil major și un loc de muncă stabil, a recunoscut săvârșirea faptei și a manifestat regret față de cele întâmplate. ”Prin urmare”, a reținut instanța, ”există suficiente dovezi care indică faptul că fapta comisă a fost un episod singular în viața inculpatului și nu reflectă comportamentul său obișnuit”.

Tribunalul Cluj a dat verdictul, un an și șase luni de închisoare cu suspendare pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită. Instanța a dispus și confiscarea banilor folosiți ca mită, 400 de dolari, plus cheltuieli judiciare. Decizia, luată în 30 august, e atacabilă cu apel în zece zile de la comunicare.

TAGS: dare de mită, Aeroportul din Cluj, Untold, viză, poliție de frontieră, condamnare, infracțiune, Cluj-Napoca, Tribunalul Cluj, corupție, justiție, actualdecluj.ro

Check out our other content

Check out other tags:

Most Popular Articles