Clima se încălzește: Consecințe ireversibile pentru viitorul omenirii

Orice încălzire a climei planetei noastre, chiar și temporară, peste pragul de 1,5°C, limita considerată a fi cea mai sigură de către oamenii de știință, ar avea „consecințe ireversibile” pentru viitorul omenirii. Acest avertisment, formulat după cercetări realizate timp de trei ani de 30 de oameni de știință din mai multe țări, răspunde unei întrebări devenite tot mai actuale în contextul întârzierilor acumulate de omenire în privința reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră.

Întrebarea crucială este: întrucât limita de 1,5°C fixată prin Acordul de la Paris pare uneori compromisă, nu ar trebui să ne resemnăm cu depășirea acestui prag timp de câteva decenii înaintea unei posibile scăderi a temperaturilor?

Nu, au răspuns oamenii de știință, deoarece un astfel de scenariu, supranumit „overshoot” („depășire”), nu înseamnă același lucru cu a face tot ceea ce este posibil pentru a opri încălzirea globală, întrucât ar putea avea repercusiuni „ireversibile”, care se vor întinde pe durata mai multor milenii.

Punctul de basculare: dezghețarea permafrostului

Într-un astfel de scenariu, mai multe „puncte de basculare” vor fi atinse, cum ar fi dezghețarea permafrostului și a turbăriilor, două imense rezervoare de carbon care, dacă ar dispărea, ar elibera volume uriașe de gaze cu efect de seră, ce ar încălzi și mai mult planeta noastră.

Dezghețarea permafrostului, care conține cantități enorme de metan, un gaz cu efect de seră mult mai puternic decât dioxidul de carbon, ar accelera și mai mult încălzirea globală, creând un ciclu vicios.

Consecințe devastatoare pentru planeta

În cazul depășirii timp de un secol a pragului de 1,5°C, nivelul mărilor ar putea să crească cu 40 de centimetri suplimentari, ceea ce ar însemna o chestiune de viață și de moarte pentru statele insulare, au precizat autorii studiului.

Impactul ar fi devastator și asupra ecosistemelor, cu pierderi semnificative de biodiversitate, precum și asupra agriculturii și resurselor de apă. Se estimează că milioane de oameni ar fi afectați de inundații, secete și alte fenomene extreme.

„Chiar dacă am face să scadă temperaturile după aceea, lumea în care trăim nu ar mai fi la fel ca în cazul în care limita nu ar fi fost depășită”, a explicat Carl-Friedrich Schleussner, cercetător la Institutul internațional de analiză a sistemelor aplicate din Austria, coordonatorul echipei care a realizat studiul.

Urgența acțiunii: reducerea emisiilor acum

Potrivit ONU, toate angajamentele climatice asumate de către țări până în prezent duc spre o încălzire cu aproape 3°C a climei de pe Terra până în anul 2100 în raport cu era preindustrială.

Emisiile de gaze cu efect de seră de natură antropică se apropie de punctul lor maxim, însă scăderea lor nu a început deocamdată, în condițiile în care ele trebuie să fie reduse cu aproape 50% până în 2030 pentru a se putea spera că pragul de 1,5°C va fi respectat.

Un astfel de obiectiv nu ar fi însă decât o etapă în cadrul obligației de atingere a neutralității carbonului în 2050, când puțurile naturale de carbon și tehnologia vor absorbi o cantitate egală de gaze cu efect de seră cu cea degajată de activitățile umane.

Ținând cont de întârzierile acumulate, unii cercetători și politicieni consideră de acum inevitabilă depășirea acestui prag de 1,5°C.

Carl-Friedrich Schleussner consideră că rezultatele studiului subliniază și mai mult „urgența ca guvernele să acționeze pentru a reduce emisiile acum, nu mai târziu, pentru a menține vârful de încălzire la un nivel cât mai scăzut posibil”.

Studiul a demonstrat că depășirea pragului de 1,5°C, chiar și temporară, ar avea consecințe ireversibile pentru planeta noastră. Este esențial să acționăm acum pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră și pentru a limita încălzirea globală la un nivel sigur.