“`html
Lucrări pe Valea Largă: Ce se întâmplă de fapt sub asfalt?
Așadar, Ciucu a hotărât să-și exprime gândurile pe Facebook, unde a menționat că pe Drumul Valea Largă, se fac lucrări, zice el, dar tot nimeni nu observă că se lucrează, iarăși, se pare că unii oameni nu înțeleg, că nu se vede rezultatul imediat, dar el, el precizează că se lucreze în subteran, adică e un haos tot acolo, dar nu același haos în care ea se îngroapă în comentarii, ca un fel de autobuz în care tot mai mulți se urcă, fără să știe unde merge.
Apoi vine și ne povestește despre acea ditamai magistrala de termoficare care e mutată, că trebuie să facem loc pentru transport, habar n-am ce transport, poate transport de… idei!? Cu toate astea, Ciucu ne asigură că nu vorbim despre niște lucrări simple, nimic simplu aici, totul e complex, super complex, și cu soluții tehnice, atenție, care sunt proiectate și executate, dar nu prea vorbim despre cât de bine se fac sau dacă sunt de fapt trainice.
Ciucu, iarăși, se află pe șantier, unde primăria își ține sedințele, și ne reamintește că uneori, unele complicații apar, și, din nou, nu sunt vina lor, în fine, ce să zici, e ca și cum te-ai juca cu focul, dar pe Facebook nu-s dovezi că el chiar lucrează, dar pe teren e clar că desfășoară activități, chiar dacă nu se vad. Până la începutul școlii, speră el, dar promisiunile nu mai sunt la modă.
Este important de menționat că Valea Largă, care a fost dată în trafic toamna trecută și a fost lăudată că-i cea mai nouă, dar la intersecția cu Valea Cascadelor e chiar gâtuită, ca un gât strâns între două benzi care nu se relocau la timp, că parcă s-a uitat de termoficare și toată povestea cu CET-ul, că e ca un film care nu mai are final.
Până la urmă, ce ne facem cu acest bulevard? Are 34 de metri, și se laudă cu două benzi pe sens, dar dincolo de tot, e vorba despre bănci, coșuri de gunoi, trotuare generoase și arbori plantați, dar ce folos dacă totul este o iluzie de progres intr-o metropolă cu probleme?
În concluzie, ciudățeniile din proiectele de infrastructură nu încetează să ne uimească, dar suntem rămânem în așteptare, cu bănci, coșuri de gunoi și luminile care vin și pleacă, totul în haos, sperând că, poate, cândva, se va deschide și cealaltă bandă, dar nimeni nu știe exact când, poate, cum zice Ciucu, în toamna aceasta, care e la fel de enigmatică ca și aceste lucrări!
“`
