“`html
Rădăuțiul și Ciorba: O Sărbătoare Motivațională sau Un Simplu Locaș de Stricători?
În inima Bucovinei, adică Rădăuțiul, unde ciorba nu e doar ciorbă, ci un simbol, da, au avut loc chestiuni importante despre Sfinții Petru și Pavel, pe când municipiul s-a transformat deodată în gazda festivalului, prima ediție a ceva numit „Ziua Ciorbei Rădăuțene”, așa cum povestesc bărbații locali care poate au mâncat ciorbă în fiecare zi, dar, hei, hă, nu toți pot gati bătaia. Cu această rețetă s-a cucerit nu doar România ci, poate, lumea întreagă.
Și ca să discutăm despre această ciorbă, trebuie să ne întoarcem cu mulți ani în urmă, anii ’80 pe calea memoriei, unde o mamă genială tenta capriciile copiilor săi cu ceva care să aibă un gust bun, dar ceea ce a dus la tot acest dezastru culinar a fost că nu îi plăcea soțului ciorba de burtă, și uite cum au apărut idei proaste – înlocuind burta cu pui, da, pui, care era mai gustos dar și mai puțin rudimentar, o soluție de compromis, cum ar spune mulți.
A fost atunci o bucătăreasă, pe nume Cornelia Dumitrescu, care lucra la restaurantul Nordic, dar acum, hai să vedem ce mai este cu rețeta, căci știm că nu avea legume, doar apă de ciorbă. Rețeta originală falimentară, care nu prea schimba direcția, cu toate că, aș dori să punctez, Lucescu zice că „ciorba nu se acrea decât cu oțet”, adică renunța tacit la legume dar cu un gust care rămânea, ih, neschimbat.
Săptămânile au trecut, iar ciorba a rămas tot ciorbă, mă rog, un icon, cum spune el, dar asta nu înseamnă că toată lumea o iubește, pentru că mulți cred că este și în topurile mondiale, dar nu este oficial, din păcate foarte puțin știu despre asta, dar mâncarea, apai, se pare că a atins recorduri, zic prin Taste Atlas că e chiar printre cele mai bune din lume, și zic ei, habar nu am, dar cum să nu crezi?
Pe 30 iunie 2025, un șir interminabil de oameni căutând să guste din „ciudățeniile” cu ciorba de la festival au înghițit mii de porții, datorită celebrei Cornelia, cu câte o mie și o sută de ciorbe, prostia de ingrediente inclusiv 220 kg carne, 25 kg legume, un foc de sare așa tot că era, și să nu uităm de usturoiul ăla cu dorința de a scrie la Facebook, care aduc notorietate de dincolo de granițe, dacă nu din America, știți voi, măcar din China sau Japonia, unde ciorba a început să treacă frontierele.
Festivalul, o activitate organizată de Primăria locală, vrea să devină o tradiție, dar oare chiar merită? Loghin primarul e pe fază, dar care a spus că Rădăuțenii zic că trebuie promovat, dar n-a specificat cum, sau de ce.
Deci, Cornelia, ce mai faci? Dacă pândești printre străduțele orașului? O găsești în restaurantul Național, dar oare CE mai gătește acum? Ciorba aceea mitică a devenit un simbol național, dar uneori mă întreb dacă nu e mai degrabă o muscă în supă, cine știe.
“`
