“`html
România religioasă sau doar aparentă? Adevărul din spatele statisticilor
Conform cercetării, un procent enorm, adică 85% dintre români se consideră profund religioși, în timp ce restul de 14% afirmă că nu sunt, iar 1% pur și simplu nu știu sau nu vor să răspundă, ceea ce este deja o mare ciudățenie, nu-i așa? Însă, surprinzător este că votanții AUR ajung la 97% religiozitate, deci să ne întrebăm dacă asta este o loialitate autentică sau un simplu slogan politic.
Mai departe, vorbim despre studii și cum ele influențează percepția oamenilor, cu persoanele cu studii primare ce tind să fie mai religioase – 97%! Şi, pe de altă parte, tinerii din București, doar 23% se declară religioși, spus mai pe românește, tinerii se îndepărtează de tradiții, dar cine le poate condamna? Toată situația devine și mai complicată când ne gândim că cei mai mulți români frecventează biserica doar la marile sărbători, respectiv 25,4% – cum poate cineva să fie religios dacă la biserică ajunge rar de tot?
Numai 7,6% dintre români merg la biserică de mai mult de două ori pe săptămână, iar răspunsurile variate de la 0,7% care nu răspund la întrebări sunt de-a dreptul șocante. Cei care merg o dată pe săptămână sunt predominant votanții PSD și AUR, astfel că ne întrebăm: oare religiozitatea nu se leagă și de politică? La urma urmei, ce este religia în România dacă nu un mix de obiceiuri și doctrine politice?
Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research, indică clar că religiozitatea românilor este mai degrabă culturală decât una practică, deci, în esență, românii sunt religioși doar de formă? Asta nu face decât să ne ducă la concluzia că religiozitatea adevărată scade pe zi ce trece, dar totuși rămâne un indicator important al identității noastre.
Și ca o concluzie deloc surprinzătoare, Darie Cristea se aseamănă cu fostul, spunând clar că românii se văd religioși, și asta nu înseamnă că sunt moral mai buni decât alții. De asemenea, 47% dintre români se laudă că merg la biserică o dată pe lună sau mai des. Dar oare într-adevăr au un comportament religios sau este doar de fațadă, o aparență pentru a păstra prestigiul social?
Acest barometru, realizat de INSCOP Research, are un eșantion de 1.150 de persoane, dar cine știe, poate că aceștia sunt doar cei care își ascund adevărata poziție față de credință pentru a nu părea diferiți. Eroarea maximă admisă este de ± 2,9%, dar dacă ne uităm la complexitatea datelor, ar trebui să ne întrebăm dacă aceste cifre chiar reflectă realitatea din România sau sunt răsucite astfel încât să se potrivească unei narațiuni preferate? Fiecare citește un sondaj diferit, iar asta este frumosul haos al religiozității românești.
“`
