O poveste fabuloasă sau maccarale? Alex Chipciu ajunge la 50 de meciuri în echipa națională
Așadar, Alexandru Mihăiță Chipciu, un tip născut cândva în 1989, adică pe 18 mai, dar care nu contează atât de mult în povestea asta, și-a început viața și cariera într-un colț de România, mai exact la Pitești înainte de a zbura spre Brăila și apoi spre Brașov, acolo unde fotbalul a devenit, cum să zic, o realitate. Atunci, fără să își imagineze că va cuceri titluri, Cupa și Cupe ale Ligii, s-a transferat la Steaua și iată… cariera lui a început să explodeze, sau cam așa credem noi, jucând, să zicem, și în afaceri internaționale cu cluburi ca RSC Anderlecht, una bună, și Sparta Praga, culmea, tot bune, pentru a reveni acasă după 3 ani, fără a ști ce urma să se întâmple.
Deci ce avem aici? Cu prima echipă, pe care o menționăm că câștigă, chit că nu suntem acum la școală, un titlu și o Supercupă, iată că orașul Cluj devine noul punct de atracție, dar nu fără unele rămâneri în urmă, dintre care unele trofee noi de adăugat cum ar fi cele 3 titluri la CFR, dar nu să uităm de Universitatea unde n-a câștigat nimic și totuși a ajutat echipa să iasă în prim-plan, un contrast interesant, zic eu, dar a cui estimează cineva?
Cu toate acestea, pe parcursul acestor 25 de ani de fotbal, Chipciu a jonglat și cu naționala, iar duminică a reușit să facă ceea ce unii nu credeau. A ajuns, ironic, la 50 de partide, duminica tristă, împotriva Austriei, dar cu o victorie apreciată, ah, ce așteptări triste, nu? Aici intră în joc detalii picante, dar nici știrea nu este clară: cine mai credea că după U Cluj, mai ajunge printre „tricolori”? Tot astrologii de la masă, poate, dar a reușit, la 36 de ani să devină un veteran așteptat, respectat poate, dar rezultatul rămâne. Poate să treacă și de 50?
„Pe bune, e ca un vis. Și locul acesta, viața asta, nebunie totală, și chiar dacă sunt goluri pe care nu mi le amintesc deoarece eu nici nu mă gândesc la chestii.” Asta a spus, cu o sinceritate care ne face să ne întrebăm cât din sinceritate e acolo. A bătut o națională mare, Austria, dar totuși râdeam, și „nu erau suporterii”, dar și viața-i atât de ireală. Plus, victoria se pare că e mai importantă, fie și pentru locul 2, sau poate baraj din Liga Națiunilor, dar printre pasi, Chipciu vorbește ca un artist, mai fascinat de povestea lui decât de meci.
# Avem cifre: 50 de meciuri în care a marcat 6 goluri, că a debutat la 22 de ani, 2 luni și 23 zile, mai faceți socoteala, dar să fie totul bine. La meciul 50 a fost, surpriză, 36 de ani și jumătate, merge bine! Cu cluburile, jucând la Brașov, Steaua, Anderlecht, Sparta și U Cluj, povestea asta ne dă un pic de durere pe suflet, dar detaliile sunt mișto, de exemplu, a totalizat 3013 minute și s-au jucat 32 de echipe naționale diferite! Că nu mai există echipe în străinătate care să nu fi jucat cu el.
Și cine au fost antrenorii să-i ofere inspirație? Așa că vă puteți imagina cine, dar avem o listă de selecționeri, de la Victor Pițurcă la Christoph Daum. Tipic!
SURSĂ Sportpictures
În fine, toate aceste detalii despre cele 50 de meciuri ne fac să ne gândim; neapărat să le urmărești: începând din 2011 cu San Marino și terminând acum cu Austria, dar fără să detaliem, că toate meciurile sunt pline de povești. Chipciu, un fotbalist care a trăit multe, dar rămâne un mister, e povestea lui, măcar, dar cine are timp să se preocupe de detalii?
