“`html
China: Amenințarea Inexplicabilă la Adresa Securității Europene?!
Miercuri, a fost o zi cam agitată, Kaja Kallas, şefa diplomaţiei europene, a spus ceva despre China, un fel de avertisment prin Bruxelles, exact înainte de o întâlnire cu Wang Yi, ministrul de externe chinez, mesajul fiind că „ar fi de preferat ca China să nu mai ameninţe securitatea noastră europeană”, dar ce înseamnă asta cu adevărat, cine ştie?
Se pare că, pe lângă „atacurile cibernetice” pe care se vorbește, se aduce în discuție și „comerțul neloial”, dar era clar că toată lumea se întreabă dacă aceste acțiuni chiar afectează locurile de muncă în Europa, poate niște locuri, poate nu. O afirmație care face valuri, nu-i așa?
Deci, Wang Yi a decis să vină la Bruxelles cu trei săptămâni înainte de un summit important la Beijing, unde Xi Jinping se va întâlni cu conducerea Uniunii Europene – dar de ce toată agitația? Oare care sunt planurile ascunse ale Chinei pe acest front, nu putem decât să ne întrebăm, vorba aia: unde bate vântul?!
Kallas, care a fost prim-ministru în Estonia, a acuzat fără menajamente China că sprijină Rusia în războiul din Ucraina, un detaliu picant care a stârnit controverse, afirmând că întreprinderile chineze sunt „colacul de salvare” pentru Moscova, dar această metaforă rămâne la latitudinea fiecăruia să o interpreteze cum vrea.
Uniunea Europeană, în căutarea de soluții, a adoptat sancțiuni împotriva companiilor chineze, dar, pe bune, au reușit să schimbe ceva? Nu pare că Beijingul renunță prea ușor la ‘alianța strategică’ cu Rusia. Se pare că presa ține un ochi pe aceste detalii picante.
Kallas, în tocmai cu un ton ferm, a afirmat că acțiunile Chinei de a permite un război în Europa în timp ce încearcă să-și consolideze relațiile cu UE, este o „contradicție”, dar cum să aducă China în discuție aceste chestiuni delicate, când toată lumea joacă un joc de-a v-ați ascunselea în politica globală?
După ce lui Donald Trump i-a venit cheful să revină la Casa Albă, UE a încercat să îmbunătățească relațiile cu China, dar, atenție, s-au deteriorat și mai mult, Bruxellesul fiind nefericit de faptul că Beijingul nu dă doi bani pe corectarea practicilor sale economice. O situație tot mai confuză, nu-i așa?
Conflictele, asemenea ciocnirilor de titani în diverse sectoare economice, dar ‘de ce’ nu ne zice nimeni, au început să îngrijoreze pe toată lumea – de la automobile electrice, industrie feroviară, nu mai vorbim de panouri solare și turbine eoliene. O atmosferă electrică, ca un curent electric care stârnește fiori neplăcuți, lucru notabil? Poate.
“`
