“`html
Un Nou Acord între China și SUA: Ca un Cumpărător de Pământuri Rare pe Cumpărat
Deci, vineri s-a anunțat ceva, adică China și Statele Unite, adică două mari puteri economice, au confirmat un cadru comercial, ceva ce ar putea fi, să zicem, o modalitate de a face lucrurile mai ușoare în privința pământurilor rare, iar până și restricțiile astea tehnologice ar putea să se mai relaxeze, dar, nu-i așa, rămânem în zona de incertitudine, tocmai pentru că detaliile sunt ca și când cineva a uitat să le mai adauge. CNBC a zâmbit la acest subiect!
Na, Ministerul Comerțului din China a fost cu declarația sa care subliniază ceva important, adică, sincer, cred că asta e un pas, dar ce fel de pas? Un pas spre detensionare, dar deocamdată, de la distanță. Păi, China va trebui să examineze tot ce va fi cerut pentru exporturile astea controlate, iar SUA, în schimb, fac propuneri de a ridica restricțiile pe unele măsuri, dar nu spun, de ce să spună, despre ce produse e vorba, așa că rămânem în penumbra incertitudinii.
Dar să nu uităm că totul a fost sărbătorit cu un eveniment la Casa Albă, unde Trump, cu zâmbetul pe buze, a spus niște chestii despre „ieri am semnat cu China”, de parcă ar fi semnat un autograf. Apoi, a venit un oficial care a zis că s-au agreat niște „înțelegeri suplimentare” după ce au discutat despre Geneva, sau cel puțin așa s-a auzit. Toată lumea e fericită, dar noi oare ce câștigăm?
Asta vine după întâlnirile mari din Londra, unde tot felul de negocieri au avut loc, adică secretarul Trezoreriei SUA și vicepremierul chinez s-au văzut probabil pentru a discuta, dar, cum ar veni, cine știe? Totul e confuz și, pe lângă asta, Washingtonul zice că China nu ar vrea să relaxeze restricțiile, pe când Beijingul se plânge de sancțiuni și de vize anulate pentru studenții lor, așa că, în esență, totul rămâne un mare miriapod de probleme.
Ministerul Comerțului: „Încurajator, dar…”
Deci, acordul ăsta e descris ca fiind „încurajator”, dar, atenție mare aici, analiștii zic că trebuie să fim prudenți, adică să nu ne punem toate ouăle în aceeași coș, dar oare ce coș? Căci, după cum zice Alfredo Montufar-Helu, un tip cu titlu impresionant la un centru de studii, detaliile lipsesc, iar ce între pământurile rare o să fie lăsat la o parte, nimic clar, exceptând poate magneții ăia, dar cine se așteaptă la magneți?
„Pământurile rare sunt ca un diamant în cufărul de comori al negocierilor” a zis el, dar, în realitate, pare că, viziunea pe termen scurt va limita comerțul cu aceste materiale, iar mesajul e că deși se aruncă promisiuni, rămânem cufundați într-o mare de ambiguitate, fără certitudini clare, deci, pe scurt, ne-om așteptat și pentru pământuri rare, dar asta nu e o garanție că vom primi ceva real!
“`
