Economia globală a reușit să facă față bine impactului șocului energetic cauzat de conflictul din Iran, evitând prăbușirea economică anticipată de mulți. Totuși, rezervele strategice de petrol și scăderea cererii din China, care au contribuit decisiv la menținerea echilibrului, se epuizează rapid, arată o analiză publicată în ziarul american The New York Times.
Prețul petrolului se apropie rapid de 110 dolari pe baril, iar tensiunile din Orientul Mijlociu continuă să crească. Atacurile recente au determinat Arabia Saudită să închidă o conductă esențială, în timp ce miliția houthi a preluat controlul unei insule strategice din Marea Roșie, îngreunând transportul maritim. Între timp, negocierile între statele din Golf au eșuat.
Creșterea prețului combustibililor a dus la o serie de crize globale: pene de curent, raționalizări și proteste în Asia, America Latină și alte regiuni. În Filipine, pescarii nu-și mai permit să alimenteze bărcile, iar în Bangladesh, întreruperile curentului au paralizat fabricile. În Guatemala, furia populației s-a transformat în proteste violente, inclusiv incendierea mașinilor.
Pentru a evita o criză majoră, marii jucători globali au luat măsuri de urgență. „Motivul numărul unu pentru care prețurile țițeiului și ale produselor derivate nu sunt mai mari decât atât este că și-a redus importurile de țiței China”, a declarat David L. Goldwyn, fost oficial american al Departamentului Energiei.
China, cel mai mare importator de petrol din lume, a apelat la propriile rezerve și a stopat exporturile de produse derivate, diminuând presiunea asupra pieței globale. În același timp, Statele Unite, Japonia și țările europene au recurs la rezervele strategice de petrol. Deși aceste măsuri au prevenit majorarea excesivă a prețurilor, ele nu sunt sustenabile pe termen lung.
Potrivit Administrației americane pentru Informații în domeniul Energiei, stocurile țărilor OCDE au atins cel mai scăzut nivel din ultimele decenii.
În ciuda eforturilor, perspectivele economice rămân îngrijorătoare. Prețurile ridicate ale combustibililor și produselor conexe, precum îngrășămintele, alimentele și transportul, contribuie la creșterea inflației. „Ce se întâmplă este că avem acum niveluri foarte scăzute ale stocurilor și încă nu există niciun semn că strâmtorile ar putea fi redeschise”, a explicat Neil Shearing, economist-șef al grupului Capital Economics.
În Asia, Banca Asiatică de Dezvoltare anticipează o accelerare a inflației până la 5,2% în 2026, față de 3% în 2025. În Europa, Marea Britanie și SUA, inflația este preconizată să rămână între 3,5% și 4% cel puțin până la jumătatea anului 2027.
Această situație forțează băncile centrale să majoreze dobânzile, ceea ce ar putea încetini economiile și ar putea afecta țări precum Germania, care se află deja la un pas de recesiune.
Între timp, criza energetică afectează capacitatea de rafinare globală. Atacurile ucrainene asupra rafinăriilor rusești au redus capacitatea Rusiei de a produce motorină cu aproximativ 30% pe o perioadă de 18 luni, conform Agenției Internaționale pentru Energie. În plus, Rusia a prelungit interdicția de export al motorinei până la sfârșitul lunii septembrie 2026.
Această situație a determinat o reacție politică. Președintele Trump a criticat deschis Ucraina, cerând încetarea atacurilor asupra rafinăriilor rusești. Goldwyn avertizează că presiunea prețurilor ar putea duce la o interdicție temporară a exportului de motorină din SUA înainte de alegerile de la mijlocul mandatului, o măsură care ar putea avea efecte negative asupra pieței globale, afectând în special America Latină, un important importator de motorină americană.
Economiile mai sărace resimt cel mai puternic șocurile globale, dar nicio regiune nu este ferită, mai arată analiza economică. În Africa, dependența de importurile de energie și îngrășăminte ar putea duce la scăderea producției agricole și la creșterea prețurilor alimentelor. Pe de altă parte, Qatarul ar putea înregistra o contracție economică de 8,6% în 2026, potrivit Fondului Monetar Internațional, iar economia Arabiei Saudite a scăzut deja cu 4,8% în al doilea trimestru al acestui an, comparativ cu 2025.
În Asia, țări precum Japonia și Indonezia au recurs la subvenții masive pentru a susține populația în fața prețurilor crescute la energie. Cu toate acestea, îngrijorările privind viabilitatea economică au determinat o creștere a randamentelor obligațiunilor guvernamentale, atingând în Japonia cel mai înalt nivel din ultimii 30 de ani.
Deși economia globală a reușit să evite o prăbușire totală, se confruntă cu provocări majore. Creșterea prețurilor la energie, inflația și tensiunile geopolitice complică redresarea economică. După cum a declarat Goldwyn: „La un moment dat, când toți partenerii tăi comerciali suferă din cauza prețurilor ridicate, chiar nu poți scăpa de legile gravitației economice”.
