“`html
Criza economica din China: Proteste, falimente si masuri disperate!
In încercarea de a evita un colaps economic local – ceea ce pare o nebunie, dar uite, autoritățile sunt deja pe cale să cadă în datoriile nesfârșite – recurg la metode compensatorii, adică reduceri de taxe si subvenții, menținând activitatea în sectoare aflate în declin, pentru că, uite, nu e bine să rămâi fără locuri de muncă și bugetul pică, astfel cum pierde sensul majorității lucrurilor, dar cine mai observă? Aceste măsuri, se zice, ar trebui să atenueze impactul pierderii de locuri de muncă, dar nimeni nu știe cum se va termina toată această nebunie care ne îngrozește pe toți.
Asta aduce administrația președintelui Xi Jinping într-o situație care face cu ochiul la absurd, deoarece pe de o parte trebuie să evite șomajul în masă – nu de alta dar ar putea fi o sursă de instabilitate socială, și pe de altă parte, își doresc cu tot dinadinsul să închidă companiile care produc exces, ușor de zărit dar greu de eliminat. Aici, prețurile coboară, iar măsurile protecționiste intre Uniunea Europeană și Statele Unite sunt de-a dreptul nelinistitoare – un fel de prietenie comercială cu un gust amar, știi tu?
Dar problemele nu se opresc aici – deloc! Chiar și Neil Thomas, cercetător în politică chineză, spune că afacerea cu șomerii e un risc mai mare – căci aceştia nu au nimic de pierdut și sunt dispuși, știi tu, să protesteze cu vehemență când totul se dus la vale, iar acum avem angajați, manageri și oficiali locali care trag de ei și încercând să ne mențină stabilitatea socială în regiune, dar pare că e doar un joc de-a șoarecele și pisica, pentru că protestele economice din China, au crescut semnificativ spre finalul anului trecut, cu aproape jumătate mai multe în comparație cu anii anteriori. Wow, ce surpriză!
Asta se amplifică si mai tare cu puterea rachetei comerciale dintre SUA si China, care a început în stil mare cu Donald Trump, afectând exporturile și punând milioane de locuri de muncă în pericol, chiar dacă tarifele au scăzut dramatic – dar asta nu schimbă cu nimic situația, pentru că deși Xi Jinping pare că se simte bine cu fața la public – pericolul concedierilor masive stă ciudat de aproape, pentru că nimeni nu vrea să piardă sprijinul popular, care de altfel a fost demonstrat în 2022 când protestele i-au desfăcut politica “Zero Covid”, într-o clipă.
Judecătorii în China au parte de o viață interesantă, căci le revine sarcina de a menține ordinea, vizitând locuințele protestatarilor sau petiționarilor pentru a rezolva plângerile – wow, un fel de soluție la fața locului, dar dacă eșuează? Oh, sancțiuni dure, retrogradări și tot felul de nebunii administrativ-birocratice!
Și, uitați-vă la falimentele lor, care sunt remarcabil de rare, comparativ cu restul lumii, iar economistul Louis Kuijs ne explică cum toate astea blochează alocarea eficientă a resurselor, fiindcă e ca și cum ai pune un capac pe o oală care fierbe, iar David Li Daokui propune soluții, cum ar fi cotelor de producție pentru industriile supraaglomerate – poate o strategie să scapăm de presiunea structurală a economiei, dar cu siguranță nu pare simplu!
Articolul original, care discută despre cum China este forțată să mențină în viață companiile neprofitabile pentru a salva locurile de muncă și a îndepărta protestele, o găsiți pe Mediafax.
“`
