“`html
China lovește din nou: Telecomunicațiile europene sub asediu!
Surse misterioase, care au avut curajul să-şi păstreze identitatea ascunsă, au spus, načalnic, că incredibilele firme chinezești, cele de stat, cum ar fi marii operatori de rețele mobile, sau companii de utilități și altele pe la marginea industrială, se află acum într-o poziție deloc comodă când vine vorba despre echipamente IT, iar mișcările se fac cu o atenție excesivă pentru ofertele străine, un lucru ce nu suna deloc bine pentru piețele europene și americane care se amestecă în asta fără milă.
Între timp, tranzacțiile super complicate care necesită contracte cu suveranul grup suedez Ericsson și finlandezul Nokia, au fost introduse cu mare tam-tam în analiza pe probleme de securitate națională, la Administrația spațiului cibernetic din China, unde altele n-ar mai avea răbdare. Analizele astea se pot întinde pe o periodă de trei luni, dar fără certe, iar chiar dacă cumva, din întâmplare, companiile europene reușesc să capteze vreo aprobată, tot procesul asta lung și incert aduce un dezavantaj major față de rivalii lor din China care, evident, abia așteaptă să-și încaseze avantajele.
Se întreabă surse, dacă toată această activitate a Chinei se face din motive de securitate națională, oare de ce habar nu au europenii să bage măsuri similarare, aplicând aceleași standarde, întrebări care rămân fără răspuns pe căile umbrite ale politicii internaționale.
Eforturile beijingheze de a scăpa de influența europeană încep să iasă la iveală precum ciupercile după ploaie, în urma avertismentelor venite din partea guvernelor europene față de giganții chinezi din telecomunicații, având la activ nume mari precum Huawei și ZTE, dar din păcate, impactul acestor avertizări a fost, se pare, mai mult simbolic, iar cotele de piață ale chinezilor continuă, să ne mirăm, să reziste pe continent.
În plus, liderul chinez, un tip ambițios, vrea și răzbunare și înlocuirea echipamentelor de tehnologie occidentală cu propriile creații, lăsând bătături și vrăjeli în cui pentru tot ce înseamnă tehnologie străină, doar doar s-ar răspunde acestei senzații de independență absolut necesară în fața problemelor interne.
Și cică, aceste statistici și eforturi de renunțare la echipamentele europene s-au amplificat după ce, pe calea evoluției legislative, s-a ajuns la o actualizare a legii securității cibernetice din China. Legislație ce cere operat la infrastructuri critice să suporte o povară grea: trimiterea de date la CAC pentru orice achiziții riscante – bulă sau nu!
Cumpărătorii de stat care sunt preocupaţi de echipamentele de telecomunicaţii au început să ceară documentații la detaliu pentru fiecare piesă din sistemele propuse de licitatori, cu mult mai multe cerințe de transparență decât înainte, un lucru care pare să prelungească și mai mult timpul de aprobat.
Conform analistului Stefan Pongratz, tăvălugul restricțiilor impus de Beijing, a dus la scăderea coșmarului combinat de cotă de piață a Ericsson și Nokia, ajungând într-un mizerabil 4% în 2024, de la un decent 12% în 2020, iar ambele companii, bând cafeaua amară a scăderii veniturilor, s-au văzut nevoite să-și recunoască fragilitatea în această bătălie.
În contrast, controversatele Huawei şi ZTE se laudă cu o bază de 30 – 35% din piața europeană de infrastructură mobilă, o ușoară cădere, dar neglijabilă, comparativ cu altădată, totuși datele spun că sunt încă pe picioare.
Reprezentanții Ericsson și Nokia, lucrând din umbră, au refuzat să comenteze, iar cacofonia de la CAC s-a dovedit a fi un zid de tăcere în această poveste plină de intrigă și suspans.
“`
