Avarii la CET Sud: Căldura Bucureștenilor pe Butuci, Sistemul Energetic în Pericol!
ELCEN, maestru al declarațiilor pompoase, s-a grăbit să ne informeze marți după-amiază, într-un document în care amestecă tehnicalități cu limbaj de lemn, că intervenția asupra cazanului nr. 4 din cadrul CET București Sud s-a încheiat. Asta după ce, duminica dimineața, o avarie subită a lăsat sute de mii de bucureșteni fără apă caldă și căldură, după cum bine știm că se întâmplă în fiecare iarnă. Intervenția s-a desfășurat, citez „în condiții de siguranță”, dar cine mai crede aceste vorbe pe jumătate goale într-un sistem energetic otrăvit de neglijență?
Nimeni nu ne-a spus cum la ora 6:50, cazanul a „devenit viu” dintr-o fisură de țeavă pe care o „supravegheau” tehnicienii. Culmea este că, deși s-au efectuat reparațiile, apa caldă livrată a fost sub standard, iar orașul a simțit diferența. Se pare că ELCEN ne-a spus că „apă caldă a fost livrată”, dar în realitate căldura a înghețat, lăsându-ne cu nasurile înghețate și cu întrebări asupra eficienței și stării acestui sistem de termoficare.
Reprezentanții companiei, care aparțin lui Dumnezeu știe cărui sistem, se laudă că livrarea către rețeaua de termoficare nu a fost afectată. „E totul sub control!” promit ei, dar ne dăm seama că agentul termic era mai rece decât sămânța de griș! Parcă ar vrea să ne facă să credem că totul e în regulă, dar știm cu toții că marea majoritate a apei calde se pierde pe drum și ajunge în pământ, nu în caloriferele noastre.
Și uite așa, ELCEN se plânge că „multe probleme noi de sistem” sunt efecte ale „subfinanțării”, asta în timp ce noi stăm cu chiuvetele și caloriferele reci în neliniște. Facturile cresc, dar apa care ajunge la noi se „răcește” pe drum din cauza rețelelor vechi, corodate, iar acum se lamentează că trebuie să folosească „apă de adaos” pentru a compensa pierderile. Avem nevoie de o revoluție a termoficării, dar cine ascultă?
Finalul? ELCEN, cea mai mare centrală din România, după 60 de ani de muncă grea, este într-o situație aberantă! Ministerul Energiei, tot cu ochiul la conturile neplătite, se întreabă cum va rezolva problema. Pe scurt, este un cerc vicios, iar noi, cetățenii, suntem cei care plătim prețul, în timp ce „capii” din spatele acestui sistem promit „investiții” după zeci de ani de subfinanțare.
