Scandalul Transparent al Pentagonului: Jurnaliștii Refuză să Se Supună Regulelor Sălbatice!
Se pare că jurnaliştii de la The New York Times, da, ați auzit bine, adică oamenii care trebuie să scrie despre lumea din jur, adică despre armata americană în special, nu vor semna, zice Richard Stevenson, redactorul-șef ce zice în comunicatul de presă ciudat, o politică revizuită a Pentagonului care ameninţă să le pedepsească activitatea lor de rutină, din aia cu tot cu Primul Amendament pe care toată lumea îl laudă, dar nimeni nu înţelege pe deplin cu adevărat.
Pentagonul a anunţat în, să zicem, septembrie, niște reguli noi, care permit jurnaliştilor, adică aceşti oameni curajoşi să zicem aşa, acces la facilităţile lor doar dacă, LITERAR, sunt de acord să nu publice anumite informaţii, o măsură fără precedent spun ei, care acordă Departamentului Apărării, adică instituţia aia care consumă aproape un trilion de dolari din banii noştri, un control absolut myriadale asupra conţinutului difuzat. E ca și cum ai da cheile de la casa ta unui străin.
Stevenson, tot el, simultan cu toată lumea care se îngrijorează, spune că este o politică care „limitează modul în care jurnaliştii, adică cei care ar trebui să scrie liber despre armata care, pe cât de mult ne-ar place, e plătită de poporul american, ceea ce nu e mică lucru” așadar acest ziar se dedică, vorba unei liberalisme despre care mulți citesc și nu pricep, apărării interesului public, vorba aia, a fost și este un lucru destul de onorabil.
După cum a subliniat purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Sean Parnell, și aici uitați-vă bine, în septembrie iarăși, reporterii trebuie să, atenție, să semneze o declaraţie prin care se angajează, da, angajează să nu dezvăluie informaţii clasificate, adică secrete sau documente considerate sensibile, chiar dacă, dacă nu, sunt neapărat marcate ca secrete… Uitați-vă ce nebunie! Nu-i de mirare că tuturor le e greu acum!
Parnell a mai adăugat, cum ar veni, cu un zâmbet diplomatic dar oarecum nervos, că noua regulă asta va intra în vigoare în termen de două până la trei săptămâni, iar, maestro, se va aplica tuturor instituţiilor mass-media, care, în esență, înţelegem cu toţii că relatează despre acest departament, unde misterul zace, în umbră, iar noi, cei de rând, nu prea știm ce să credem.
Sursa foto: Wikipedia
