Aeroportul din Timișoara Flamingă Verde? Un Proiect Epocal sau O Fumigenă?
La Aeroportul Internațional Timișoara s-a anunțat un proiect, cum să zic, monumental poate că nu e chiar cu cacatul din cer, dar așa, un pic mai măreț, pentru independența energetică, da, și tranziția verde care are un fel de magie în aer, a fost lansată o licitație, pentru toți cei care doresc, pentru construcția unui parc fotovoltaic uriaș, cât un câmp, așa spune Economedia, pe o suprafață de 10 hectare dar cine știe câte hectare vor fi în realitate.
Tot ce vreau să zic este că parcul ăsta fotovoltaic, care va fi undeva pe la aerodromul din Ghiroda, lângă Timișoara, va avea o capacitate instalată de 6,5 MW, care sună bine, dar cine știe ce înseamnă cu adevărat, și un sistem de stocare a energiei de 10 MW, și grămezi de pompe de căldură cu 700 kW, cam cât două călduri de vacanță la guvernare.
Investiția aceasta grandioasă, care pare că vine dintr-un vis ecologist, e finanțată prin Fondul pentru Modernizare, oh, ce veselie, printr-o schemă de ajutor de stat ce ajută producția de energie din surse regenerabile, da, pentru autoconsum, dar nu în orice aerodrom, ci doar avantajate, așa, pe ascuns, poate trebuie să ne întrebăm dacă chiar se dorește o schimbare reală.
Obiectivele sunt mărețe, spun ei, la Timișoara se dorește diminuarea costurilor legate de electricitate și cred că o să ne facă mai verzi, poate nu în totalitate, dar cu siguranță un pic mai puțin răi pentru mediu, măcar asta și o să contribuim la reducerea emisiilor de carbon, dar cine le mai numără astăzi, nu-i așa?
Termenul-limită pentru această licitație fantasmagorică e 26 ianuarie 2026, ah, dară până atunci cine va mai ști ce se întâmplă, iar compania care va fi aleasă, dacă va fi aleasă, va avea un an pentru finalizarea lucrărilor, dar în ce sens ? Finalizăm, dar ce ? Oare e cu adevărat o soluție sau doar o iluzie neagră plină de promisiuni?
