Riscuri majore pentru Centrala Nucleară Cernavodă din cauza scăderii debitelor Dunării
Centrala Nucleară de la Cernavodă se confruntă cu amenințări serioase generate de scăderea accentuată a debitelor fluviului Dunărea, fenomen accentuat de seceta și canicula care afectează Europa. Autoritățile române depun eforturi intense pentru a menține funcționarea unităților nucleare, într-un context în care riscurile energetice sunt în creștere.
Debitul Dunării, la cel mai scăzut nivel din ultimii ani
Sorin Rîndașu, directorul general adjunct al Administrației Naționale „Apele Române”, a declarat sâmbătă că debitul Dunării la intrarea în România este în prezent de 1.590 metri cubi pe secundă. Prognozele meteo indică o scădere continuă a acestui debit până pe 7 august, când se estimează atingerea unui nivel de aproximativ 1.450 metri cubi pe secundă.
Această scădere reprezintă o reducere a nivelului fluviului de 2-3 centimetri pe zi, un fenomen care pune în pericol funcționarea normală a centralei nucleare de la Cernavodă. În condițiile actuale, centrala ar putea funcționa la capacitate limită doar pentru o perioadă de 4-5 zile.
Măsuri urgente pentru asigurarea funcționării centralei
În răspuns la acest scenariu critic, autoritățile au implementat măsuri urgente pentru dirijarea debitului Dunării pe Dunărea Veche, precum și acțiuni de dragaj în zonă, menite să crească volumul de apă disponibil pentru răcirea centralei. Cu toate acestea, Sorin Rîndașu a avertizat că nu poate garanta total siguranța, menționând că „există riscuri, dar se face tot posibilul pentru menținerea în funcțiune a Centralei Nucleare”.
Problemele nu sunt izolate la nivel național, ci se resimt la nivel regional: în Ungaria, trei din cele patru grupuri ale centralei nucleare au fost deja oprite, iar Bulgaria raportează dificultăți la centrala nucleară de la Kozlodui.
Impactul precipitațiilor limitate din Austria asupra fluviului
O veste pozitivă a venit din Austria, unde precipitațiile recente au crescut nivelul râurilor din Bazinul Superior al Dunării. Totuși, aceste creșteri nu sunt suficiente pentru moment, iar efectele vor ajunge la Cernavodă abia peste două săptămâni.
Conform explicațiilor oferite de Sorin Rîndașu, durata totală de transport a apei de la zona de intrare în țară până la Cernavodă este de circa 12 zile: șapte zile de la sursă până la frontiera țării și alte cinci zile până la centrală. În această perioadă, responsabilitatea găsirii unor soluții locale pentru menținerea funcționării centralei cade exclusiv pe autoritățile române.
Comitetul Național pentru Situații de Urgență a luat măsuri care ar putea permite o creștere temporară a nivelului Dunării cu 10-15 centimetri, o diferență ce ar fi suficientă pentru traversarea perioadei critice actuale.
Cu toate acestea, chiar și un debit de 1.600 metri cubi pe secundă la intrarea Dunării în România este mult sub media multianuală pentru luna august, fiind de cel puțin două ori și jumătate mai mic decât aceasta.
Consecințele scăderii debitelor asupra producției de energie
Scăderea debitelor Dunării a determinat oprirea Unității 1 a Centralei Nucleare Cernavodă, reducând producția internă de energie cu 10% într-o perioadă în care consumul energetic este ridicat, din cauza temperaturilor extreme.
Menținerea în funcțiune a Unității 2 rămâne incertă, iar o eventuală oprire a acesteia ar influența semnificativ producția de energie la nivel național. Sorin Rîndașu a evidențiat că debitele actuale sunt cu 25% mai mici față de cele înregistrate în același an, 2025.
Acest fapt evidențiază gravitatea situației cu care se confruntă autoritățile, care, într-un context de presiune crescândă, trebuie să gestioneze o situație de criză potențială în sectorul energetic. Lupta contra cronometru pentru asigurarea fluxului de apă necesar funcționării centralei continuă, iar orice întârziere sau eșec în găsirea unei soluții poate duce la consecințe majore pentru securitatea energetică a României.
