Descoperirea celor mai vechi bijuterii din aur din lume în Bulgaria
LEAD: O descoperire arheologică remarcabilă în Bulgaria a scos la iveală cele mai vechi bijuterii din aur din lume, datate între anii 4600 și 4300 î.Hr., conform LiveScience. Această descoperire are loc în contextul unei necropole antice, care oferă o perspectivă fascinantă asupra unei civilizații sofisticate și bine organizate ce a existat pe coasta Mării Negre.
Necropola din Varna, Bulgaria, a fost descoperită accidental în anul 1972, în timpul unor lucrări de construcție. De atunci, cercetările arheologice au dezvăluit peste 3.000 de artefacte din aur, punând în evidență o civilizație veche de aproximativ 6.600 de ani. Această regiune, considerată de arheologi ca fiind sediul uneia dintre cele mai vechi civilizații ale lumii, a fost locul în care s-au desfășurat activități de minerit și metalurgie avansată, ce au condus la dezvoltarea meșteșugului prelucrării aurului.
Detalii despre necropolă și artefactele descoperite
După două decenii de explorări, arheologii au identificat aproximativ 300 de morminte în necropolă, dintre care 62 conțin obiecte din aur. O treime dintre aceste artefacte provin dintr-un singur loc, Mormântul 43, unde a fost găsit scheletul unui bărbat de peste 60 de ani, însoțit de o comoară impresionantă ce include coliere, brățări, cercei, pandantive cu mărgele, discuri de aur atașate de haine, un topor cu mâner acoperit în aur și chiar o teacă falică din aur.
Muzeul de Arheologie din Varna, care găzduiește această colecție excepțională, estimează că în necropolă au fost găsite peste 6 kilograme de aur. Reprezentanții muzeului subliniază importanța acestor descoperiri, afirmând că „Necropola din Varna ilustrează stadiul incipient al apariției unei societăți segregate în clase, un prototip de structură socială și politică. Ca atribute care desemnau statutul social al proprietarilor lor, obiectele din aur erau mai degrabă sacre și simbolice decât indicatori ai bogăției.”
Implicarea aurului în structurile sociale ale epocii
Descoperirile sugerează că indivizii îngropați cu cantități semnificative de aur, cum ar fi bărbatul din Mormântul 43, erau probabil lideri ai comunității, având un statut social înalt. Această observație ridică întrebări despre structurile sociale ale epocii și despre modul în care aurul era perceput în societatea respectivă.
În plus, se estimează că meșteșugul prelucrării aurului a fost dezvoltat în Balcani în Epoca Bronzului (4500-3000 î.Hr.), posibil datorită inovațiilor în minerit, metalurgie și comerț pe distanțe lungi. Această evoluție tehnologică a facilitat producția de bijuterii și alte artefacte aurite, care reflectă abilitățile avansate ale meșteșugarilor din acea perioadă.
Un artefact similar, o mică mărgea de aur descoperită în 2016 la situl Tell Yunat, în sudul Bulgariei, ar putea fi chiar mai veche cu un secol, însă datarea exactă încă lipsește. Arheologii continuă să studieze motivele din spatele prelucrării aurului și rolul său în structurile sociale ale epocii, căutând să înțeleagă mai bine cum aceste practici au influențat dezvoltarea civilizațiilor din regiune.
