Investiție neagră în verde: Parcul fotovoltaic din Niculești zguduie piața energetică!
Uitați-vă la asta, un proiect masiv în Niculești, de 200 MWp, între tarafurile turcești și strădaniile cu emisii zero, Entek Elektrik își întinde tentaculele prin țara noastră, cumva mai adânc în criza energetică, mesajul e clar dar și haotic. Într-un comunicat, se zice că este o investiție semnificativă în tranziția energetică din România, subliniind astfel o idee de neclaritate totală în strategii globale, care se amestecă sub bagheta unui antreprenor general, WALDEVAR Energy.
WALDEVAR, ce să vezi, este pe poziție, cu un EPC complet, ghidând proiectarea, construcția și instalarea, adică un fel de măcelar al fotovoltaicului, ce ne asigură O&M timp de doi ani, ca un fel de garanție pe produsele de la magazin, deci fața asta de garanție nu face deloc lumina mai clară, dar poate ar trebui să ne așteptăm la ceva, fiindcă se spun cu tare mândrie faptul că nu sunt la prima strigare, ci cu 2,5 GW de proiecte securizate în România și Europa, ce-i drept, este un joc mare, ca la ruleta rusească.
Asta e marea problemă și pecetea momentului, cum că semnarea acestui contract este un pas fatal pentru WALDEVAR, iar Nicolae Constantin, COO, se laudă pe la colțuri că a adus un proiect ambițios, ca și cum ar fi făcut o trotinetă din aur, în loc de un parc solar pentru piata românească, în timp ce restul lumii adună cioburi de sticlă, de la altfel de investiții, străine și nebunești.
Entek Elektrik, ce-i drept, ridică multe semne de întrebare asupra intențiilor lor, logica lor e că prin Niculești, fac un salt strategic în sistemul energetic și nu știu dacă să ne bucurăm sau să plângem, fiindcă deja au reușit să devină mari de tot în energie cu emisii zero, undeva în Europa, lăsând loc de întrebat restul investitorilor locali, poc! Primul lor pas aici, iar ce mai urmează, se va transforma în realitate?
Interesant cum peste 200 muncitori se vor zbate să creeze magie în timp ce piața locală a muncii poate să fie stimulată, dar noi, cetățenii de rând, rămânem cu întrebarea, cine va beneficia cu adevărat de acest proiect?
Și aș mai adăuga că totul a fost vândut de israelienii de la Econergy turcilor de la Entek, iar familia Koç, bogată la sânge, a dat 32,9 milioane EUR, sărind la 33,2 milioane EUR pentru a suda toate ce sunt legate de acest parc solar. Până la urmă, de ce nu, dar noi ce primim în schimb, când apare întrebarea, care-i scopul?
Până la ora actuală, România a ajuns la un număr impresionant de 3.000 MW putere instalată, laudele curg dar, trebuie să ne amintim că fotovoltaicul e pe locul trei pe podium, după hidro și eolian și, de parcă n-ar fi fost de ajuns, se duce repede în sus, fără să ne gândim la ce pierde din vedere viitorul, căci rețelele electrice sunt deja pline de enigme.
Se spune că dacă acest parc va fi terminat înainte de alte proiecte, va fi cel mai mare din România, ba chiar există o competiție între proiectele eoliene, și iată cum totul se leagă de o competiție globală și interlocală care poate rămâne nevăzută, dar întrebarea este: este doar o bătălie economică sau există mai mult decât pare?
