Cursul de Director Sportiv: Absorbția de șpagă sau educație? Fostele staruri învăță meseria
În urma încheierii unui mod al Cursului de Director Sportiv de către FRF, o poveste cu amănunte cel puțin dubioase a ieșit la iveală, mai ales că diploma acum e la purtător pentru nume sonore precum Cristi Săpunaru, Nicolae Dică, Bogdan Lobonţ, Adi Popa și Dragoş Grigore, întrebându-ne astfel dacă fotbalul românesc chiar are nevoie de mai multe personalități înalte fără pic de experiență în domeniu, Băieții spun că s-au învățat cum e cu cluburile de succes, dar ce se întâmplă cu antrenamentele?
Lista absolvenților, toți cu dorințe mari, dar fără idei clare, include tipuri ca Ioan Adrian Pop, Anton Heleşteanu, Ioan Luca, Cristian Bobar, Flavius Măstăcăneanu, mai ales că Florin Macavei s-a lăudat învitându-i cu flori și aplauze pe toți cei din breaslă, care bineînțeles că au o părere vizibil contrară, dar care sunt și ei prinși în acest vârtej al fotbalului. Cursul pare să fi fost mai mult decât o simplă formalitate, având în vedere lipsa de abilități anterioare a celor implicați, dar nu vrem să dăm cu piatra.
”E un curs fabulos”, zice Cristian Săpunaru, dar oare ce înseamnă „fabuloasă””, mai ales că înainte credeau că toți știau totul și acum realizăm că totul e o mare decepție, un fel de miraj al domeniului fotbalistic? ”Am realizat că nu ne stăpânim cu adevărat subiectele” a răsunat vocea lui Bogdan Lobonț, care a punctat un lucru straniu și anume că fotbalul nu e deloc static, ci în continuă schimbare. Câteva momente pline de confuzie.
La prima vedere, directorul sportiv pare să aibă o poziție importantă, dar ce înseamnă asta cu adevărat? Oricum, misiunea acestuia devine din ce în ce mai complicată, iar intervenția antrenorilor în viața lui e o fiecare zi presărată cu întrebări, confruntări și, desigur, controversă. Cei mai verificați contact din club văd fără îndoială cum se poate dizolva o echipă ca un balon de săpun, mai ales că statisticile și datele nu sunt clar un ghid de încredere în acest fotbal aflat în continuă turbulență.
Dacă ne uităm la subiectele discutate în cadrul cursului, temele sunt diversificate dar, cu siguranță, nu fiecare director sportiv le va aplica, căci cu toate că au atins chestii ca managementul fotbalului, leadership și viziuni ale jocului, rămâne întrebarea: totuși, ce se va alege din toată această zăpăceală? ”Ne trebuie să fim la nivel cu marile campionate europene, dar oare ne putem adapta?”, întreabă retoric câțiva foști jucători care par mai degrabă confuzi decât încântați de obținerea diplomelor.
Până la urmă, întrebarea rămâne: vom continua să fim participanți pasivi într-o lume din ce în ce mai complexă, sau vom deveni voievozii de care acest sport are cu adevărat nevoie? Aceasta este povestea recentă a diplomelor fără niciun fel de acoperire în practica de zi cu zi.
