Curtea Europeană a Drepturilor Omului recunoaște principiile veganismului ca parte a libertății de conștiință
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a pronunțat luni o hotărâre considerată o premieră în jurisprudența sa, stabilind că principiile veganismului pot beneficia de protecția acordată libertății de conștiință. Decizia are în vedere două cazuri ale unor persoane din Elveția cărora li s-a refuzat alimentația vegană în perioada în care se aflau în detenție sau în internare medicală, relatează publicația Frankfurter Allgemeine.
Despăgubiri morale semnificative acordate reclamanților
Judecătorii Curții de la Strasbourg au constatat că autoritățile elvețiene au încălcat libertatea de conștiință a celor doi reclamanți și că nu le-au asigurat o cale efectivă de contestare a deciziilor privind alimentația lor. În urma acestei constatări, instanța a acordat despăgubiri morale și materiale: primul reclamanț, aflat în arest preventiv între noiembrie 2018 și octombrie 2019, va primi 12.000 de euro cu titlu de despăgubiri morale, iar cel de-al doilea, internat într-o clinică de psihiatrie între februarie și aprilie 2021, va primi 4.000 de euro daune morale și 10.000 de euro pentru cheltuieli de judecată.
Veganismul analizat în premieră sub aspectul libertății de conștiință
Instanța europeană a subliniat că este prima dată când examinează principiile veganismului prin prisma articolului din Convenția Europeană a Drepturilor Omului referitor la libertatea de gândire, conștiință și religie. În motivarea hotărârii, judecătorii au făcut referire la practica statelor membre ale Consiliului Europei, observând că, în numeroase jurisdicții, veganismul este recunoscut drept o convingere filozofică sau o concepție de viață nereligioasă, fiind astfel susceptibil de protecție juridică.
Deficiențe în modul de gestionare a solicitărilor privind alimentația vegană
Reclamanții au susținut că nu au avut acces la o alimentație complet vegană, fără produse de origine animală, pe durata aflării în custodia statului. CEDO a constatat că instituțiile responsabile nu au examinat în mod corespunzător aceste solicitări și, foarte important, nu au emis decizii administrative oficiale care să justifice refuzul dietei vegan solicitata. Ca urmare, reclamanții nu au avut posibilitatea de a contesta în instanță măsurile impuse.
Posibile reverberații asupra sistemelor juridice ale statelor membre ale Consiliului Europei
Hotărârea Curții ar putea influența practicile adoptate în alte state membre ale Consiliului Europei, inclusiv România, în ceea ce privește modul în care sunt respectate convingerile filozofice ale persoanelor aflate în detenție sau internate în instituții aflate sub autoritatea statului. Deși decizia nu impune statelor obligația de a introduce automat meniuri vegane în toate instituțiile publice, ea stabilește că solicitările bazate pe convingeri sincere trebuie să fie analizate cu seriozitate și că trebuie să existe o cale de atac efectivă, conform standardelor impuse de Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
În esență, această hotărâre deschide calea pentru protecția legală a convingerilor vegane în spațiile supuse controlului public, solicitând autorităților să răspundă prompt și transparent acestor cereri. Aceasta ridică noi standarde privind respectarea libertății de conștiință și drepturile individuale ale persoanelor în custodia statului, într-o arie juridică mult timp neexplorată de instanțele europene.
