Lumea se confruntă cu cea mai gravă criză energetică din ultimele decenii, avertizează Fatih Birol, directorul AIE
LEAD: Într-o declarație alarmantă, Fatih Birol, directorul Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), a avertizat că războiul din Orientul Mijlociu ar putea provoca cea mai gravă criză energetică din ultimele decenii, având repercusiuni devastatoare asupra economiei globale. Birol a subliniat impactul semnificativ al conflictului, accentuând că pierderile actuale depășesc crizele anterioare ale petrolului din anii 1970.
La National Press Club din Canberra, Birol a declarat că, în prezent, lumea a pierdut 11 milioane de barili de petrol pe zi, o cifră care depășește totalul combinat al celor două crize majore de petrol din trecut. “La acea vreme, în fiecare dintre acele crize, lumea a pierdut aproximativ cinci milioane de barili pe zi, deci, adunându-le pe amândouă, 10 milioane de barili pe zi”, a explicat el, subliniind gravitatea situației actuale.
Birol a menționat că invazia Rusiei în Ucraina, care a avut loc în 2022, a contribuit la această criză, afirmând că “această criză reprezintă, în acest stadiu, două crize ale petrolului și un colaps al pieței gazelor la un loc”. Această evaluare sugerează o interconectare complexă între conflictele regionale și stabilitatea energetică globală.
Impactul războiului asupra infrastructurii energetice
În continuarea declarațiilor sale, Birol a subliniat că cel puțin 40 de infrastructuri energetice sunt “grav sau foarte grav avariate” în nouă țări din Orientul Mijlociu ca urmare a conflictului. Această distrugere nu afectează doar țările implicate direct în război, ci are potențialul de a genera o criză energetică globală, cu efecte în lanț asupra economiilor din întreaga lume.
“Nicio țară nu va fi imună la efectele acestei crize dacă va continua pe această cale. Prin urmare, este necesară o acțiune la scară globală”, a avertizat Birol, subliniind necesitatea unei cooperări internaționale pentru a aborda provocările emergente.
Strâmtoarea Ormuz și amenințările militare
Strâmtoarea Ormuz, un canal strategic prin care trece aproximativ 20% din producția mondială de hidrocarburi, este practic blocată din cauza escaladării conflictului. Războiul din Orientul Mijlociu a început pe 28 februarie, cu atacuri israeliene și americane împotriva Iranului. Această situație tensionată a dus la o intensificare a amenințărilor militare, președintele american Donald Trump declarând că, dacă Iranul nu redeschide strâmtoarea, va “ataca și distruge” centralele electrice iraniene, “ÎNCEPÂND CU CELE MAI MARI!”.
Iranul, ca răspuns la raidurile israeliano-americane, a început să efectueze atacuri cu rachete și drone împotriva infrastructurilor energetice din țările aliate cu Washingtonul, precum și împotriva navelor care navighează în Golf, amenințându-le în mod specific pe cele care se aventurează în strâmtoare. Această dinamică adaugă un alt strat de incertitudine asupra piețelor energetice internaționale, având potențialul de a destabiliza și mai mult oferta globală de petrol.
Răspunsul Statelor Unite și perspectivele viitoare
Într-o încercare de a contracara creșterea prețurilor petrolului, Statele Unite au autorizat vineri vânzarea și livrarea de petrol iranian aflat pe nave, însă Teheranul a afirmat că nu dispune de surplus de țiței pe mare. Această situație evidențiază complexitatea și volatilitatea piețelor de energie, unde deciziile politice și militare pot influența drastic prețurile și disponibilitatea resurselor.
“Economia mondială se confruntă cu o amenințare majoră și sper din tot sufletul ca această problemă să fie rezolvată cât mai curând posibil”, a concluzionat Birol, subliniind urgența intervenției internaționale și colaborării pentru a evita o criză energetică și mai profundă.
