Focul lui Sumedru sau Focul de Sâmedru este o tradiție străveche pe care românii o respectă în fiecare an în noaptea de 25 spre 26 octombrie. Această tradiție are loc înaintea sărbătorii Sfântul Dimitrie, considerată a fi ultima mare sărbătoare din anotimpul toamnei.
Semnificația Focului lui Sumedru (Sâmedru)
În Ajunul Sfântului Dumitru, în diferite regiuni ale țării, se aprinde un imens foc în jurul căruia se adună localnici de toate vârstele. Aceștia participă la o horă în jurul focului și unii chiar îndrăznesc să sară peste flăcări. Tradiția Focului lui Sumedru datează de sute de ani și are o semnificație aparte.
Tradiția Focului lui Sumedru este practicată mai ales în sate și orașe din județele Argeș, Dâmbovița, Brașov și Bacău și are origini străvechi. Strămoșii noștri obișnuiau să facă focul pe dealurile din localități pentru ca acesta să fie vizibil de la distanță.
De-a lungul timpului, în tradiția Focului lui Sumedru, se arunca și tulpina unui copac în foc, în semn al renăscerii din cenușă, precum pasărea Phoenix. Astăzi, în foc se aruncă roți de cauciuc sau roți din paie, care sunt aprinse și apoi aruncate într-o vale.
Focul lui Sumedru și puterea sa de a alunga spiritele rele
Focul lui Sumedru are o semnificație deosebită în lumea spirituală. Potrivit legendei, acest foc are puterea de a alunga spiritele rele și bolile din sat. De asemenea, focul încălzește sufletele celor aflați în lumea de dincolo. Cărbunele rămas după arderea focului este împrăștiat prin grădini pentru a asigura belșugul și fertilitatea în anul următor.
Tradiția Focului lui Sâmedru simbolizează trecerea de la sezonul cald la sezonul rece. Demult, fetele nemăritate și tinerii se adunau în jurul focului pentru a-și găsi perechea. Hora pe care o făceau în jurul focului era considerată o ocazie specială pentru a se apropia de persoana destinată lor.
Cine a fost Sâmedru?
Focul lui Sâmedru este în legătură și cu legenda unui personaj numit Sâmedru. Sâmedru este considerat un zeu în mitologia locală. Legenda spune că mulți încercau să-l omoare, dar el reușea mereu să învie. Există și o altă variantă potrivit căreia Sâmedru ar fi fost un cioban care își păștea oile până când iarna își intra în drepturi.
Se spune că Sâmedru avea o conexiune specială cu Dumnezeu. Fiind un om cinstit, cu suflet bun și dragoste pentru animale, Sâmedru avea puterea de a prevedea schimbările de vreme, astfel încât să îngrijească în mod corespunzător oile.
TAGS: Focul lui Sumedru, tradiții românești, sfântul dumitru
