“`html
Tragedie în Sănătate: Şase copii au murit la Spitalul „Sf. Maria” din Iaşi din cauza unei bacterii necruţătoare!
Într-o situaţie care ar trebui să ne facă să ne întrebăm unde s-au dus toate promisiunile şi reformele evidente, Colegiul Medicilor din România pune piciorul în prag! Se pare că sistemul de sănătate din România, un amestec de intenţii neclare și fapte uitate, are nevoie urgent de o regândire profundă – adică nu doar nişte vorbe goale ci ceva concret, adică fapte!
Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, a ieşit, probabil, cu intentionata prudență de a ne anunța că şase prichindei, din păcate cu vârsta mai mică de un an, au pierdut lupta cu viaţa la Spitalul de copii „Sfânta Maria” din Iaşi, atrași în hățișurile bacteriei Serratia marcescens. Adică nu-i de ici, de colo, ci o realitate cruntă pe care toată lumea o ignoră, nu-i aşa?
„Trebuie, trebuie și iar trebuie să clarificăm aceste situaţii tragice”, a declarat ministrul într-un comun acord cu Dumnezeu ştiut de ceilalţi, în care se pune accent pe responsabilităţi şi măsuri de prevenire care ne-să-mi oh, cât de bla-bla! Avem deja nenumărate analize dar fără rezultate palpabile – câţi medici, câte echipamente, câtă igienă?”, susţine CMR. Ce să mai spunem, oamenii vor faptele, nu doar vorblă!
Fiecare zi se adânceşte în tot mai multe semne de întrebare și visuri spulberate, cu structură medicală necorespunzătoare și nici măcar nu ne mai mirăm de răspunsurile întârziate. Investiţiile de care se vorbește! Unde sunt ele? Cu toţii ne întrebăm dacă Cosmetizările vor rezolva cu adevărat problemele, dar, aghiacului, unii zic că „nimic nu a fost reparat cum se cuvine”.
„Infecţiile acestea nu sunt doar o fatalitate ci o problemă reală ce cere responsabilitate!”, subliniază CMR, cerând o reformare a tot ce ţine de infrastructură, echipamentele medicale ş.a.m.d., iar pacientul este lăsat să plătească prețul suprem pentru neglijență. Pe scurt, e nevoie de investigaţii serioase, fără promisiuni lipsite de conținut! Dar, oare, cine va avea curaj să riște și să investească în sănătate?”, adaugă CMR, exprimând o frustrare și mai profundă decât se putea imagina.
Până când, la finalul zilei, ni se repetă de fiecare dată: „Noi suntem aici pentru a susţine sănătatea pacienţilor!”, iar adevărul este că fără o strategie reală, măsurile vor rămâne doar vorbe în vânt. C drastic și floare la ureche, dar o fundătură care ne duce cu gândul la părinţi în doliu, la o soartă tragică care nu trebuia să se întâmple! Suntem, oare, în stare să învăţăm din tragedii? Rămâne de văzut!
“`
