Casa Petrașcu din Piața Romană, o bijuterie a arhitecturii românești, salvată de la prăbușire

O veste bună pentru iubitorii de artă și istorie: Casa Petrașcu din Piața Romană, o bijuterie a arhitecturii românești, construită în stil neoromânesc de arhitectul Ion Mincu, va fi consolidată. Clădirea, aflată în stare avansată de degradare din 2000, a fost inclusă pe lista imobilelor care vor fi reabilitate cu fonduri naționale nerambursabile, după ce s-a făcut exproprierea.

Proiectul de consolidare a fost aprobat de Ministerul Dezvoltării, iar Primăria Capitalei a primit finanțarea necesară pentru a salva această clădire emblematică. Lista imobilelor care vor beneficia de consolidare include 13 case și blocuri din centrul Bucureștiului, toate aflate în pericol de prăbușire la un cutremur puternic.

„Printre acestea se află și clădirea din Piața Romană nr. 1 care a fost casa diplomatului, scriitorului și criticului de artă Nicolae Petrașcu (1859 – 1944), fiind construită în 1907 după planurile renumitului arhitect Ion Mincu”, a anunțat primarul Capitalei, Nicușor Dan, pe 26 septembrie.

O istorie bogată

Casa Nicolae Petrașcu, clasată în lista monumentelor istorice, a fost construită în 1907, după planurile lui Ion Mincu, pentru prietenul său, Nicolae Petrașcu, fratele mai mare al pictorului Gheorghe Petrașcu.

Nicolae Petrașcu a cumpărat terenul de la Primăria Capitalei în 1906 cu scopul de a crea un salon literar și artistic pentru Societatea Română de Literatură și Artă, pe care o conducea. Stilul neoromânesc al lui Ion Mincu este vizibil în ferestrele de la etaj, care conferă clădirii un aspect de castel medieval.

„Pentru cine cunoaște stilul lui Ion Mincu, probabil că detaliile sunt inconfundabile. În cazul acesta mă refer la felul în care sunt amplasate și decorate ferestrele, la decorațiunile aplicate între ferestre sau aerul masiv pe care îl are clădirea, senzație creată și de ușa de la intrarea în clădire sau bovindoul care împarte clădirea în două planuri”, se arată în cartea „Itinerar inedit prin case vechi din București”, apărută în 1986 la Editura Sport Turism.

Un salon literar și artistic

Nicolae Petrașcu a descris în cartea sa, apărută în 1928, cum arhitectul Ion Mincu s-a oferit să proiecteze și să construiască o casă pe un teren cu formă neregulată, situat la intersecția dintre Piața Lascăr Catargiu și strada D.I. Mendeleev.

Salonul era dreptunghiular, cu o estradă rotundă pentru orchestră și lectură, iar plafonul era decorat cu grinzi de mahon și o reproducere a picturii “Vârful cu Dor”.

„Camerele erau toate regulate ca unghiuri, holul pe două planuri, c-o scară între ele, iar salonul, prin înfățișarea lui originală, mai presus de toate așteptările, dreptunghiular, c-o afundătură rotundă, ridicată în estradă, pe o latură, menită orchestrei și tribunei de lectură. Plafonul, în groase grinzi aparente de mahon, având în mijlocul lui un loc rezervat picturii și unde s-a pus o reproducere după Vârful cu Dor al lui Mirea, făcută de pictorul Mihăilescu, răspunzând minunat ca subiect, prin nimfele care zbor în albastrul cerului, la scopul ideal al salonului. La urmă, Mincu îmi arătă cele două fațade ale casei, atât de frumoase în simplitatea lor”, a scris fostul proprietar.

O perlă arhitectonică

Casa Petrașcu a reprezentat un centru cultural important, gazduind numeroase evenimente literare și artistice. Nicolae Petrașcu, un pasionat de literatură și artă, a adunat în jurul său o comunitate de intelectuali și artiști, care s-au bucurat de spațiul oferit de casa din Piața Romană.

„Pentru cine privește bine lucrarea aceasta mică, vede în ea o arhitectură aleasă prin proporțiile și armonia ei. Ușa aceea de fier, nu prea mare pusă în zidul plin, balconul care o adăpostește, ferestrele rare și potrivite, acoperământul frumos înclinat, distanțele dintre ferestre și bovindovul delicat, sprijinit pe contrafortul de dedesubt, atât de grațios, ca și mica colonetă care susține la spate marginea calcanului de lângă streașină, sunt elemente atât de fericit împreunate, că ele fac din casa aceasta de o discreție mănăstirească, o perlă arhitectonică a Capitalei. În mijlocul celorlalte clădiri ce o înconjoară și care nu spun nimic, ea vorbește o limbă cu un înțeles profund și tainic”, a scris Nicolae Petrașcu, care a murit în 1944, la vârsta de 84 de ani.

O investiție în patrimoniul cultural

Consolidarea Casei Petrașcu reprezintă o investiție importantă în patrimoniul cultural al României. Clădirea, aflată într-o stare avansată de degradare, risca să se prăbușească și să se piardă pentru totdeauna. Proiectul de consolidare va asigura păstrarea acestei bijuterii a arhitecturii românești pentru generațiile viitoare.

Prin reabilitarea clădirii, se va crea un spațiu dedicat culturii și artei, care va putea fi vizitat de publicul larg. Casa Petrașcu va deveni astfel un punct de atracție turistică, contribuind la promovarea patrimoniului cultural al României.

Acest proiect demonstrează angajamentul autorităților de a proteja și conserva patrimoniul cultural al țării. Este un semn de speranță pentru viitorul clădirilor istorice din România, care riscă să dispară din lipsa de fonduri și atenție.