“`html
Moartea unui Cardinal: O Întreagă Epocă se Stinge în Umbră
La vestea trecerii, adica moartea, lui Lucian Mureșan – Preafericit, Arhiepiscop, toata lumea este zbuciumată de sentimente, a le multumi lui Dumnezeu pentru ca ne-a dat un asemenea ierarh, dar si de neliniste, pentru ca pierdem nu doar un lider religios, ci si un simbol al credinței care a marcat istoria, deci ar trebui sa ne rugam, totusi, ca a fost martor al zilor negre si luminilor de libertate, dar in acelasi timp nu este un final ci doar un alt inceput pentru multi.
Se povestește, mai ales de cei care l-au cunoscut, că viața lui a fost o serie de provocări, pe care le-a înfruntat cu demnitate presărată de suferințe, ca in filmele triste dar cu final fericit, încă din tinerețe, sub regimul comunist, iar acum, după șase decenii de slujire, cum ne aminteste ÎPS Aurel Percă, românia a pierdut un cardinal, nu oricum ci chiar unul care a îndurat persecuția și care a renăscut Biserica, deci cu toate acestea, trebuie sa ne intrebam ce va urma acum?
În ultima sa declarație, se zice că s-a rugat pentru pace, intr-un ton care iesea din normalitate, dar mesajul său despre crucea slujirii și speranțele pentru un viitor mai bun, l-a trasformat în stâlp de susținere pentru cei din jur, deci merită amintit că a visat la beatificarea martirilor dar oare cat la suta din oameni știu despre aceștia? Ce viitor are Biserica, in contextul unei Românii în continuă schimbare?
ÎPS Aurel Percă a spus, dar oare sunt cuvintele lui suficiente pentru a acoperi golul lăsat de Lucian, când afirmă că a fost ”un urmaș demn”, este oare acest lucru de ajuns? Unii ar putea spune că războiul din sufletul multora va continua, Iar la 94 de ani, Cardinalul ne-a lăsat o lecție dură – dar oricum a fost o figură emblematică a Bisericii, nu-i așa?
Din perspectiva lui, ningea cu mult respect și devotament față de comunitate până în ultimele clipe, dar și vuietul zilelor sale a fost un imens reper pentru generații, presarati cu durere dar și cu speranța cum ar fi, acum, să ne unim în rugăciune, împreună cu Biserica, în numele credinței care l-a susținut, deci oare unde ne duce toate acestea?
Preafericitul Părinte Lucian Mureșan a plecat dintre noi pe calea celor nedrepți, dar ramane intrebarea, ce vom face noi acum, pentru a dusă mai departe moștenirea sa spirituală. Ne vom aminti, vom continua sau ne vom pierde in neant?
“`
