Capul de duș și periuța de dinți sunt pline de virusuri. Dar nu intrați în panică – acești microbi ar putea salva vieți

Gândiți-vă la ultimul moment când ați curățat capul de duș sau ați schimbat periuța de dinți. Vă vine în minte o imagine a unui obiect curat, sterilizat, gata de a vă servi nevoilor de igienă personală? Ei bine, un studiu recent publicat în revista Frontiers in Microbiomes ne demonstrează că realitatea este mult mai complexă și, de fapt, poate fi chiar benefică pentru sănătatea noastră.

Cercetătorii de la Universitatea Northwestern au descoperit că atât capetele de duș, cât și periuțele de dinți adăpostesc o gamă impresionantă de virusuri. Deși vestea ar putea părea alarmantă la prima vedere, aceste virusuri nu sunt inamicii noștri. Ei sunt bacteriofagi, sau fagi pe scurt, inamicii naturali ai bacteriilor. Aceste creaturi minuscule, cu aspect de trepied, au evoluat pentru a vâna, ataca și înghiți anumite specii bacteriene.

”Numărul de virusuri pe care le-am găsit este absolut nebunesc,” a declarat Erica Hartmann, profesor asociat la McCormick School of Engineering din cadrul Universității Northwestern. “Am găsit multe virusuri despre care știm foarte puțin și multe altele pe care nu le-am mai văzut până acum. Este uimitor cât de multă biodiversitate neexploatată este în jurul nostru.”

Cercetătorii au studiat mostre de biofilme, comunități de microorganisme lipicioase atașate de o suprafață, de la 34 de periuțe de dinți și 92 de dușuri pentru a ajunge la aceste concluzii. Ei colectaseră deja probele în cadrul unui studiu anterior care a investigat tipurile de bacterii care se află pe aceste obiecte pe care le folosim în fiecare zi.

”Unul dintre lucrurile … pe care am început să le putem face este, din aceleași tipuri de probe, să analizăm nu doar ce bacterii sunt acolo, ci și ce bacteriofage”, a declarat Hartmann pentru CNN.

Bacteriofagele sunt deja utilizate în studiile clinice ca o potențială soluție la problema în creștere a rezistenței la antibiotice. Prin infectarea și replicarea în interiorul unei bacterii gazdă, fagii ar putea ucide agenții patogeni și ar putea constitui baza unor noi medicamente pentru tratarea bacteriilor rezistente la antibiotice sau a superbacteriilor.

”Există, de asemenea, interes pentru conceperea unor medicamente poate mai sofisticate, astfel încât, în loc să luați un antibiotic cu spectru larg și să vă distrugeți întregul microbiom, să puteți lua acest medicament care să afecteze doar agentul patogen și să lase restul microbiomului intact”, a declarat Hartmann.

Numai în Statele Unite, în fiecare an apar peste 2,8 milioane de infecții rezistente la antimicrobiene, în timp ce Organizația Mondială a Sănătății cataloghează această problemă drept una dintre cele mai mari amenințări la adresa sănătății publice la nivel mondial, deoarece ar putea face ca tratamentele medicale standard, precum intervențiile chirurgicale, operațiile cezariene și chimioterapia, să devină mult mai riscante.

Microbii sunt peste tot, tot timpul

Prin secvențierea ADN-ului bacteriilor și apoi examinarea fagilor corespunzători cu ajutorul unor “analize computerizate destul de complicate,” cercetătorii “au reușit să ne spună foarte multe despre ceea ce se află de fapt acolo”, a declarat Joe Parker, cercetător principal la Centrul Național pentru Inovare în Biofilme din Regatul Unit, care nu a fost implicat în studiu.

În total, cercetătorii spun că au identificat 614 virusuri diferite în probe, deși Hartmann a adăugat că probabil au fost mult mai multe prezente, deoarece aproape fiecare probă conținea o constelație unică de microbi.

Parker remarcă faptul că cercetătorii au identificat probabil “un minim de 22 de virusuri bacteriene diferite (fagi) în aceste probe și … în funcție de unde tragi linia în ceea ce privește analiza datelor, care este un model computerizat, ar putea exista peste 600 de tipuri diferite de fagi”.

Pe capetele de duș, mulți dintre microbi proveneau din surse de apă, iar cei de pe periuțele de dinți proveneau dintr-un amestec de substanțe provenite din gura umană și din mediul înconjurător.

”Există o cantitate enormă de diversitate microbiană. Și pentru fiecare bacterie, există potențial zeci, sute sau chiar mii de virusuri care o infectează”, spune Hartmann, menționând că și virusurile suferă mutații foarte rapide.

Cercetătoarea a emis ipoteza că o bacterie din gură s-ar putea transfera pe periuța de dinți, luând virusurile cu ea – iar acestea ar putea continua să evolueze pe periuța de dinți.

”Astfel, este posibil să existe virusuri care sunt practic endemice pe periuța de dinți și care nu se găsesc nicăieri altundeva pe Pământ”, spune ea.

”Nu știm asta sigur, este doar o ipoteză care ar putea explica marea varietate a acestora”.

Deși ideea că locuințele noastre adăpostesc atât de multe creaturi minuscule poate părea tulburătoare, Hartmann crede că ar trebui să învățăm să ne apreciem micii oaspeți.

”Microbii sunt peste tot, tot timpul … Nu am fi capabili să ne digerăm mâncarea sau să ne apărăm de infecții dacă nu am avea microbii noștri”, spune cercetătoarea.

Studiul este o dovadă că natura este complexă și că există o mulțime de lucruri pe care încă nu le știm despre microorganismele care ne înconjoară. Descoperirea unor virusuri benefice care pot contribui la combaterea bacteriilor rezistente la antibiotice este o veste bună, iar cercetarea continuă în acest domeniu este esențială pentru a descoperi noi soluții pentru provocările din domeniul sănătății globale.