O nouă capcană ascunsă în noile modificări ale legii pensiilor a fost adusă în atenția publicului de către Bogdan Hossu, liderul Confederației Naționale a Sindicatelor Libere din România. Potrivit acestuia, deși există promisiuni de majorări ale pensiilor, în realitate, acestea pot avea un impact negativ asupra pensionarilor, din cauza creșterii inflației și a costurilor de trai.
Influențele subtile ale modificărilor legislative au fost exemplificate de Hossu într-o demonstrație la postul de televiziune Realitatea Plus. Utilizând un caz standard, în care o persoană a muncit timp de 40 de ani și a acumulat 40 de puncte, liderul sindical a evidențiat diferențele în funcție de anul emiterii deciziei de pensionare. Astfel, a subliniat că legislația actuală poate duce la situații în care unii pensionari primesc aceeași sumă pe o perioadă determinată, în timp ce inflația continuă să crească. De exemplu, un pensionar care are 40 de puncte în prezent va ajunge să aibă 51,25 de puncte de la 1 septembrie 2024, înmulțite cu valoarea punctului de referință de 81 de lei în structura respectivă.
Unele modificări legislative aduc înghețarea valorii pensiei pentru o perioadă mai lungă, până la 1 ianuarie 2024, când tuturor li se va aplica un coeficient de 13,8. Deși aceste modificări par să îmbunătățească situația, în realitate, inechitățile cresc, ceea ce va duce la costuri mai mari în anii următori, mai precis în 2025 și în perioada următoare. Alinearea valorilor pensiilor pentru aceleași condiții se face în mod probabil în următorii 10 ani, luând în considerare diferențele de calcul în diferitele perioade postrevoluție, care conduc la valori diferite de pensie.
Agențiile de rating avertizează că noile modificări ale legii pensiilor vor adânci și mai mult instabilitatea fiscalității în România. Experții susțin că bugetul țării va fi pus sub presiune crescută, iar deficitul se va adânci până în anul 2030, din cauza acestor modificări legislative. În plus, impactul bugetar al noilor modificări este estimat la 0,6% din PIB în 2024 și 1,7% din PIB în 2025, ceea ce va contribui la creșterea deficitului bugetar și adâncirea problemei datoriilor statului român.
Într-o abordare similară, specialiștii evidențiază că veniturile fiscale din România sunt în prezent la un nivel extrem de scăzut, doar 27% din PIB, față de media Uniunii Europene. În anul electoral care urmează, este puțin probabil ca Executivul să fie de acord să introducă noi taxe, ceea ce va conduce la adâncirea deficitului bugetar. Astfel, se impun noi măsuri fiscale pentru a controla situația și a împiedica adâncirea deficitului.
Totodată, unele agenții de rating avertizează că noua lege a pensiilor va avea un impact negativ asupra stabilității fiscale și va crește presiunea asupra bugetului de stat. În plus, se prognozează că deficitul bugetar va rămâne în jur de 6% atât în 2024, cât și în 2025, ceea ce contravine țintei de 3% din PIB asumată față de Comisia Europeană.
TAGS: pensionari, legea pensiilor, deficit bugetar, stabilitate fiscală, modificări legislative
