Campionatul European de Fotbal din 2024 aduce amintiri din trecut pentru naționala României
Întreaga suflare fotbalistică din România este concentrată și plină de așteptări înaintea Campionatului European de Fotbal din 2024 găzduit de Germania. După o absență de 8 ani, “tricolorii” s-au calificat din nou la un turneu final, generând entuziasm în rândul suporterilor. Eforturile depuse în acest sens au fost remarcabile, culminând cu ocuparea primului loc în grupa preliminară, dar provocările sunt abia la început. Se pune acum întreaga speranță în echipa națională condusă de Edi Iordănescu pentru a obține un parcurs cât mai favorabil, cu mulți visând chiar la o prezență în optimile de finală.
Noua producție premium FANATIK dedicată Campionatului European
FANATIK vine în întâmpinarea pasionaților de fotbal cu o serie de producție premium intitulată “Hai la Euro!”. Această colaborare specială cu STALINSKAYA promite să aducă în atenția publicului povestiri inedite din spatele competițiilor europene, dezvăluind detalii despre idoli, vedete și momente istorice ale fotbalului. Echipa FANATIK își propune să ofere o perspectivă captivantă asupra naționalei României, analizând adversarii tricolorilor și evoluția lor în competiție.
“Hai la Euro, hai România! Începem un serial dedicat Campionatului European din 2024 din Germania și, bineînțeles, naționalei României, care ne-a făcut bucuria de a ajunge, după o lungă perioadă de timp, din nou la un turneu final. Rubrica se intitulează sugestiv «Hai la Euro!». Iar acest serial original va cuprinde foarte multe povești, dar și lucruri actuale, spre final, atunci când o să vorbim despre adversari și despre lotul României.
Dar în primul și în primul rând va fi un parfum. Va fi un parfum al amintirilor, va fi un parfum al performanțelor pe care le-am avut la Campionatele Europene. Vom vorbi despre idoli, vom vorbi despre vedete, vom vorbi despre fotbaliștii și antrenorii noștri mari care au scris istorie.
Nu puteam să aleg drept partener pentru «Hai la Euro!» decât pe un singur prieten drag mie, care vine aici în dublă calitate. În primul rând, este vorba despre calitatea de jurnalist de sport, unul dintre cei mai mari ziariști de sport… Iar în al doilea rând, este un om care cunoaște foarte bine cum a mers această calificare, care a fost lângă băieți, lângă selecționer, lângă staff-ul Federației în această campanie de calificare încheiată absolut magnific, locul 1 în grupă. Este federal, un om care de ani de zile este la Federația Română de Fotbal. Cred că v-ați prins deja că e vorba despre prietenul meu Andrei Vochin. Salut Andrei și Hai la Euro!” a început Horia Ivanovici prezentarea noii rubrici premium FANATIK.
Euro 1984: Europeanul lui Mircea Lucescu și debutul lui Gică Hagi la un turneu final
Prima ediție a serialului aduce în prim-plan Campionatul European din 1984, unde România a avut prima sa prezență. Acest eveniment coincide și cu debutul lui Gică Hagi la un turneu final, marcând o pagină importantă în istoria fotbalului românesc.
“Acesta este primul episod și am hotărât împreună cu Andrei să începem cu participările naționalei României la Campionatele Europene, mai exact cu participările Generației de Aur la Campionatele Europene. Să ne povestească Andrei și să ne readucă aminte acel parfum fantastic al unor jucători unici, al unor antrenori absolut formidabili și al unor rezultate până la urmă excelente. Ce a făcut Generația de Aur la Euro?” i-a ridicat Horia Ivanovici mingea la fileu invitatului său.
“Trebuie spus că România s-a calificat până în acest moment de cinci ori la Campionatele Europene de fotbal. Prima oară în 1984, ultima oară în 2016. Putem vorbi despre o simbolistică a faptului că aceste perioade pot fi împărțite cu și fără Generația de Aur, pentru că primele trei campionate, 1984, 1996 și 2000, au fost cele în care Gică Hagi a debutat și s-a retras de la echipa națională. A debutat la un turneu final și s-a retras de la un turneu final și de la echipa națională a României. De asta, în interiorul lor le-am spus că ar fi cumva marcate de prezența membrilor Generației de Aur,” și-a început Andrei Vochin depănarea amintirilor europene.
Grupa infernală de calificare și debutul „de vis” la Euro 1984
Odată cu debutul la Campionatul European din 1984, România a fost pusă în fața unor adversari de temut în grupa de calificare. Apariția în competiție a avut loc într-un context dificil, dar echipa a reușit să se ridice la înălțime și să ofere amintiri memorabile.
“Spuneam că grupa de calificare a fost infernală. În primul rând, trebuie spus că la Campionatul European din 1984 s-au calificat opt echipe. Atât. Echipa noastră a reușit să treacă de adversari puternici precum Italia, Cehoslovacia, și Suedia pentru a ajunge la turneul final. A fost un moment de bucurie, având în vedere că în competiția finală am întâlnit echipe de calibru precum Spania, Republica Federală Germania și Portugalia,” a explicat Vochin.
“A fost renașterea fotbalului românesc. România se calificase la un singur turneu final de competiție majoră, în 1970, la Mondialul din Mexic. Asta înseamnă că timp de 14 ani, până în 1984, România a ratat calificări. Ceea ce s-a întâmplat odată cu venirea lui Mircea Lucescu la echipa națională a fost o adevărată reconstrucție. Echipa națională s-a clădit pe jucătorii Universității Craiova, cei care făceau semifinală europeană, cărora Mircea Lucescu le-a lipit încă două bucăți de echipe acolo unde el evoluase sau acolo unde el urma să antreneze,” a adăugat Vochin.
România, la un pas să stopeze colosul RFG în al doilea meci de la Euro 1984
După o performanță remarcabilă în debutul la Euro 1984, România s-a confruntat cu o provocare de talie mondială în confruntarea cu Republica Federală Germania. Meciul a fost unul încins, iar tricolorii au dat tot ce au avut pentru a face față unei echipe puternice.
“Un început bun, doar că urma să întâlnim Republica Federală a Germaniei, faimosul RFG, care era o forță. Am jucat bine o repriză cu ei, am reușit să îi egalăm. La un moment dat ne-au condus ei, Rudi Völler țin minte că a jucat bine, cred că a dat două goluri”, își amintește Vochin de acel meci.
“Echipa: Lung în poartă… Rednic, Andone, Ștefănescu, Ungureanu, Dragnea, înlocuit în 62 cu Țicleanu, Bölöni, Klein, Hagi. Da, Hagi, înlocuit la pauză cu Zare. În față, Cămătaru și Coraș. Doamne, ce fotbaliști… De Cămătaru știe toată lumea! Poate puțini își mai aduc aminte de fabulosul Coraș. Voiam să spun cum arată nemții. Te rog, prezintă-i tu,” intervine în discuție și Horia Ivanovici.
“Schumacher în poartă, cu Bernd Förster, cu Karl-Heinz Förster, cu Stielike, cu Briegel, Matthaus, Meier, Brehme. Și în față Rummenigge, Völler și cu Klaus Allofs,” anunță Vochin marea echipă a RFG, completat imediat de moderator: “Stai să ne înțelegem… Littbarski era doar rezervă. Ca să înțelegem exact. Un rezultat până la urmă nu bun, foarte bun…”.
Portugalia a năruit speranțele „tricolorilor” la Euro 1984
Ultimul meci din grupa de calificare la Euro 1984 a adus provocarea confruntării cu echipa Portugaliei. Acest meci era decisiv pentru șansele României de a ajunge în semifinale, dar finalul a fost un test dur pentru determinarea tricolorilor la acel nivel de competiție.
“Ultimul meci cu cu Portugalia… Era o speranță mare că dacă învingeam în partida respectivă puteam să ne calificăm mai departe în semifinale. Erau niște calcule ale hârtiei, doar că a fost, cred, cel mai slab meci al nostru la acel turneu final. Partida a fost la Nantes, am mers spre un 0-0, un meci echilibrat. Cred că Mircea Lucescu a încercat să dea cumva lovitura pe final. Lucrurile nu s-au întâmplat așa. Până la urmă am luat gol în finalul meciului, n-am dat noi…”, își mai amintește Vochin.
„Juca celebrul Diamantino la portughezi… Jordao, Sousa, Nene a intrat în minutul 67, Bento în poartă, Pinto și Chalana,” ne prezintă și Horia Ivanovici starurile portugheze care ne-au barat drumul spre semifinale.
Andrei Vochin după Euro 1984: „Mulțumesc lui Dumnezeu că suntem și aici”
„Care e amintirea principală pe care o ai de la acel turneu?”, e întrebarea de final a moderatorului Horia Ivanovici pentru invitatul său special de la „Hai la Euro!”. Această încheiere marchează o retrospectivă plină de emoție și recunoștință pentru momentele trăite la nivelul competiției europene din 1984.
“Cred că este momentul în care Bölöni a egalat cu Spania. De ce? Pentru că până atunci ziceam «Doamne, suntem la un turneu final», pe care îl vedeam la televizor mai mult pe bulgari decât pe români la vremea respectivă. Și ziceam «Mulțumesc lui Dumnezeu că suntem și aici». În momentul în care Bölöni a egalat Spania, am zis «Doamne, se poate! Putem să mișcăm». Și atunci, clipa aia de speranță, mie ca suporter și pe urmă ca ziarist, mi s-a translatat în timp către turneele alea unde chiar am făcut lucruri foarte bune. Și de ce? Pentru că jucătorii noștri au început să capete experiență la aceste turnee finale. În 1990 s-au regăsit între ei Rednic, Andone… Cămătaru n-a jucat, dar a fost în lot. Ușor-ușor, s-a predat ștafeta de la această generație, prima de mare performanță făcută în epoca modernă a fotbalului de către Mircea Lucescu, către cei care aveau să ne ducă apoi spre un deceniu de calificări constante și de performanță,” e concluzia lui Andrei Vochin.
