Cai îngropați cu harnașamente din epoca bronzului: Descoperire unică la Sfântu Gheorghe

O descoperire arheologică spectaculoasă a adus la lumină o parte necunoscută din istoria veche a Transilvaniei. La Sfântu Gheorghe, specialiștii au dezgropat opt cai îngropați ritualic, datând din perioada finală a epocii bronzului (1200-800 î.Hr.), cu harnașamente complete din corn de cerb, o raritate absolută în Europa.

Descoperirea a fost făcută în urma săpăturilor arheologice desfășurate între 2019 și 2020, sub conducerea arheologului Puskas Jozsef, de la Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni din Sfântu Gheorghe. Inițial, echipa de arheologi nu se aștepta la o descoperire atât de importantă. După o excavație preliminară, au fost identificate câteva fragmente de oase mari, care s-au dovedit a fi schelete de cai îngropați într-un mormânt dublu. Ceea ce face descoperirea unică este poziționarea psaliilor de la gura cailor într-o poziție funcțională, ceea ce sugerează că aceștia au fost îngropați cu harnașamentul complet, probabil și cu alte elemente decorative care s-au pierdut în timp.

O perspectivă fascinantă asupra legăturilor culturale

Importanța descoperirii constă în oferirea unei perspective unice asupra legăturilor culturale dintre diferite regiuni ale lumii antice. Practica înmormântării cailor în morminte nu era izolată, ci se extindea din Kazahstan până în Carpați și Grecia, între anii 2100 și 1400 î.Hr. În special în stepele eurasiatice, unde astfel de morminte princiare adesea conțineau și piese de care, sugerând un statut de elită al proprietarilor.

Deși la Sfântu Gheorghe nu au fost găsite care, caii înmormântați și harnașamentele lor indică faptul că aceștia aparțineau unor indivizi înstăriți, cel mai probabil membri ai unei elite. Cu toate acestea, nu este clar dacă acești indivizi erau locali sau proveneau din alte regiuni, cum ar fi nordul Mării Negre.

O moștenire culturală de excepție

Suprafața de aproape 10 hectare săpată în cadrul acestor cercetări arheologice a furnizat un material vast și valoros, cu implicații majore nu doar la nivel local, ci și național și internațional. Scheletele și alte artefacte descoperite sunt acum păstrate în patrimoniul Muzeului Național al Carpaților Răsăriteni din Sfântu Gheorghe.

În vara anului 2020, o echipă internațională de cercetători, inclusiv studenți din Germania, a analizat aceste rămășițe, sub coordonarea cercetătorului Martin Riesenberg de la Freie Universität din Berlin. Finanțarea acestor săpături a fost asigurată de Fundația Sapientia, iar lucrările au fost executate de firma Total Business Land.

Aceste noi descoperiri au adus o contribuție semnificativă la înțelegerea relațiilor culturale din epoca bronzului în Europa și Eurasia. Ele demonstrează bogăția și complexitatea culturii materiale a populațiilor care au trăit în această zonă în urmă cu 3000 de ani, oferind noi perspective asupra istoriei locale, regionale și globale.

Descoperirea de la Sfântu Gheorghe este o dovadă clară a importanței cercetărilor arheologice pentru a ne înțelege mai bine trecutul și a ne conecta cu rădăcinile noastre culturale.

Mai mult decât atât, descoperirea psaliilor din corn de cerb ridică noi întrebări despre relațiile comerciale și culturale din acea perioadă. Această raritate a materialelor sugerează un nivel avansat de specializare și o rețea comercială vastă, ce conecta populații din regiuni geografice distincte.

Cercetările arheologice continuă, iar noi descoperiri ne pot oferi o înțelegere mai amplă a vieții și a culturii populațiilor din epoca bronzului. Descoperirea de la Sfântu Gheorghe deschide un nou capitol în istoria Transilvaniei, aducând la lumină o perioadă fascinantă și importantă din trecutul nostru.