Studiu amplu confirmă beneficiile consumului de cafea pentru sănătatea ficatului
O serie de cercetări recente evidențiază efectele pozitive ale cafelei asupra sănătății umane, de la intestin până la creier, cu un accent sporit pe protecția oferită ficatului. Un studiu amplu desfășurat în Regatul Unit, care a urmărit sănătatea a 355.000 de adulți timp de 13 ani, a demonstrat că persoanele care consumă cinci sau mai multe cești de cafea zilnic prezintă un risc semnificativ redus de a dezvolta ciroză și cancer hepatic. Aceste concluzii au fost susținute și de un raport recent al Asociației Americane a Inimii.
Beneficiile cafelei asupra ficatului și riscurile bolilor hepatice
Ficatul este un organ vital cu roluri multiple, precum filtrarea toxinelor și stocarea vitaminelor, dar este și fragil în fața unor afecțiuni grave. Studiul britanic amplu a evidențiat faptul că persoanele care consumă în mod regulat cantități ridicate de cafea au niveluri mai mari de proteine asociate cu o funcționare sănătoasă a ficatului.
Potrivit profesorului Hyunseok Kim, de la Universitatea de Științe Medicale Cedars-Sinai, steatoza hepatică – acumularea de grăsime în ficat – determină inflamații și cicatrizare progresivă, acestea fiind factori care pot conduce la cancer hepatic. El afirmă că un consum adecvat de cafea poate întrerupe acest proces inflamator și cicatrizant, oferind astfel o protecție importantă.
Recomandările experților privind consumul de cafea
Specialistul Jonathan Dranoff, profesor de medicină la Universitatea Yale, menționează că în cazul pacienților cu semne de steatoză hepatică recomandările esențiale sunt: creșterea activității fizice, reducerea consumului de zaharuri și carbohidrați rafinați, limitarea sau evitarea alcoolului și creșterea consumului de cafea. El declară: „De fapt, prescriu cafea terapeutică persoanelor aflate în grupul de risc.”
În plus, Asociația Americană a Inimii susține că un consum de până la cinci cești de cafea care conțin până la 400 mg de cofeină pe zi este sigur pentru majoritatea adulților și poate oferi beneficii cardiovasculare. De asemenea, se remarcă un potențial efect protector împotriva dezvoltării steatozei hepatice, boală a ficatului cu o incidență tot mai mare la nivel global.
Istoricul studiilor privind cafeaua și ficatul
Descoperiri mai vechi, datând de acum 46 de ani în Norvegia, indicau că cei care consumau cantități mai mari de cafea prezentau niveluri mai scăzute ale unor enzime hepatice cheie, semn al unui stres redus asupra ficatului. De asemenea, s-a demonstrat că consumul de cafea încetinește progresia bolii la pacienții cu hepatită C, o afecțiune virală ce provoacă inflamații la nivel hepatic.
Cofeina și alți compuși din cafea cu rol în protecția hepatică
Cofeina, un stimulent binecunoscut, pare să fie componenta principală responsabilă pentru beneficiile asociate consumului de cafea. Studiile indică faptul că aceasta poate preveni formarea țesutului cicatricial în ficat, un mecanism esențial în prevenția fibrozei și cancerului hepatic.
Interesant este faptul că persoanele care preferă ceaiul, care conține o cantitate considerabil mai mică de cofeină, nu beneficiază în aceeași măsură de protecția hepatică. Totuși, cafeaua conține pe lângă cofeină și peste 100 de substanțe chimice vegetale, care contribuie la susținerea apărării antioxidante naturale a ficatului, protejându-i celulele de leziuni. Studiul de la Cedars-Sinai arată că și consumul de cafea decofeinizată poate aduce un anumit grad de protecție hepatică.
Rolul cafelei asupra microbiomului intestinal
Consumul regulat de cafea pare să influențeze pozitiv și microbiomul intestinal, care joacă un rol semnificativ în sănătatea ficatului. Excesul de alcool, zahăr și grăsimi saturate favorizează dezvoltarea bacteriilor patogene în intestin și inflamarea acestuia, ceea ce poate duce la creșterea permeabilității intestinale și la patrunderea microorganismelor în fluxul sanguin, crescând astfel inflamația hepatică.
Compușii vegetali din cafea contribuie la modificarea compoziției microbilor intestinali, favorizând bacteriile benefice și reducând inflamația, ceea ce oferă un efect calmant pentru intestin și un beneficiu indirect pentru ficat.
Câte cești de cafea pe zi sunt recomandate?
Potrivit experților, cantitatea optimă de cafea consumată zilnic depinde de toleranța individuală la cofeină, care variază în funcție de genetică. Femeile însărcinate și cele care alăptează sunt sfătuite să nu depășească 200 mg de cofeină pe zi.
Profesorul Dranoff sugerează că între două și patru cești de cafea de dimensiuni standard (aproximativ 200 ml cu până la 90 mg cofeină) pot avea efecte benefice, în condițiile în care nu apar efecte secundare precum nervozitate, insomnie sau palpitații. Profesorul Kim consideră că maximul beneficiului hepatic se atinge cu cinci cești pe zi, iar consumul peste aceasta nu aduce avantaje suplimentare și poate genera efecte adverse.
Cafeaua decofeinizată și metodele de preparare cu efecte protejante
Deși majoritatea studiilor se referă la cafeaua cu cofeină, variantele decofeinizate sunt considerate o alternativă bună pentru persoanele sensibile la cofeină, hipertensive sau cu tulburări de ritm cardiac. Acestea pot consuma între trei și cinci cești de cafea decofeinizată pe zi pentru a-și susține sănătatea hepatică.
Profesorul Dranoff recomandă cafeaua preparată prin picurare (filtrare lentă), care include folosirea cafetierelor cu filtru de hârtie, și consideră că și cafeaua instant are beneficii similare. Un studiu a demonstrat că, în timp ce cafeaua filtrată oprește formarea țesutului cicatricial la nivelul ficatului, consumul de espresso nu are același efect, probabil datorită cantității mai reduse de cofeină pe porție.
De exemplu, o ceașcă standard de espresso (60 ml) conține aproximativ 80 mg cofeină, în timp ce o ceașcă de cafea filtrată de 230 ml are între 115 și 175 mg, în funcție de timp și tipul boabelor. În țări ca Italia, consumul zilnic de 6-7 cești de espresso este obișnuit, avantajul fiind posibilitatea de a consuma mai multe porții fără un exces de cofeină.
Totodată, Dranoff sugerează ca iubitorii de espresso să opteze pentru Americano, o băutură preparată cu o doză dublă de espresso, oferind astfel un conținut mai mare de cofeină și de beneficii pentru ficat.
Adăugiri în cafea și impactul asupra sănătății
Se consideră că adăugarea unui strop de lapte în cafea este acceptabilă și nu diminuează semnificativ beneficiile băuturii. În schimb, băuturile tip milkshake cu lapte, smântână și zahăr, precum Frappuccino, sunt privite cu scepticism, deoarece valoarea calorică ridicată anulează efectele pozitive ale cafelei propriu-zise.
Profesorul Kim a observat că adăugarea de zahăr sau îndulcitori artificiali poate fi asociată cu o inflamație hepatică mai accentuată. Cu toate acestea, profesorul Dranoff consideră că o cantitate moderată de zahăr sau lapte pentru a face cafeaua mai plăcută consumului este acceptabilă și nu ar trebui să descurajeze consumatorii: „Sună ca Mary Poppins, dar dacă cineva are nevoie de o linguriță de zahăr sau lapte pentru a înghiți medicamentul, cred că este în regulă.”
Implicații și perspective pentru sănătate
Aceste descoperiri sugerează că adoptarea unui consum moderat și regulat de cafea, în special filtrată sau sub formă de Americano, poate contribui semnificativ la protejarea ficatului împotriva unor boli cronice grave, incluzând ciroza și cancerul hepatic. Efectele benefice se extind și la echilibrul microbiomului intestinal, ceea ce evidențiază un rol complex al cafelei în menținerea sănătății.
Totodată, abilitatea de a tolera cofeina diferă de la o persoană la alta, astfel că recomandările trebuie adaptate individual, iar consultația medicală rămâne esențială în cazurile de afecțiuni sau condiții speciale precum sarcina sau hipertensiunea arterială. Variantele decofeinizate reprezintă o alternativă valoroasă pentru cei sensibili la cofeină și pot contribui și ele la sănătatea hepatică.
Prin urmare, consumul de cafea poate fi integrat ca parte a unui stil de viață sănătos, inclusiv prin adoptarea unor obiceiuri alimentare și de activitate fizică corecte, cu potențial de a reduce semnificativ incidența unor afecțiuni hepatice din ce în ce mai frecvente.
