Confuzie în Ministerul Mediului: Buzoianu, chemat la fața locului să înfrunte „teroarea urșilor”!
Într-o postare explosivă pe Facebook, Remus Mihalcea, un deputat PSD din Argeș, îndeamnă cu o insistență care ar părea aproape alarmantă, mai bine zis disperată, pe ministrul Mediului, Diana Buzoianu, să se desprindă de obiceiurile confortabile ale biroului său și să ia contact direct cu realitatea teroarei pe care urșii o provoacă în nordul Argeșului. La urma urmei, cine ar putea ignora urgenta invitație de a discuta cu autoritățile locale despre această „problemă gravă”? De fapt, toată lumea știe că realitatea e întotdeauna mai complicată decât poveștile auzite la televizor, nu-i așa?
„Dra domnule ministru,” continuă Mihalcea, întrebând retoric și cu o notă de acuză, „de ce insistați să puneți responsabilitatea pe umerii celor deja copleșiți, când ați putea să vă alăturați acestora și să faceți un efort real de a înțelege situația? Cetățenii sunt îngrijorați, primarii sunt depistați, iar vânătorii parcă și ei sunt la capătul răbdării, dar cine se mai preocupă de toate astea?” Aici se aduce în discuție un amestec de opinii, în care „sublinierea datoriilor morale” joacă un rol crucial în îndemnul său către Buzoianu, care, conform lui Mihalcea, are datoria de a „repara greșelile istorice” din trecut.
Mai mult, Mihalcea nu se precizează clar cum anume a ajuns România să fie „singura țară din UE” cu interdicție la vânătoarea de urși – o situație care lasă loc la multe întrebări. „Cine poate să ne explice această strategie a Guvernului Cioloș din 2016 sub care am ajuns să ne vedem gospodăriile distruse?” întreabă el, lăsând un sentiment de neliniște în aer. De parcă ar fi un mister profund este ca și cum ar întreba cineva „de ce nu a ales Guvernul să se implice mai activ în gestionarea resurselor de mediu?”.
Cu apeluri la „realitățile din nordul Argeșului”, Mihalcea caută să pună presiune asupra unei ministru care, în mod ironic, pare că nu are toate informațiile necesare pentru a lua decizii „din birou”. Scenariul devine și mai complicat când se aduc în discuție NGO-urile, promovându-se ideea că „binele țării” nu poate fi judecat din spatele unui ecran TV. Așa că, pentru Buzoianu, întrebarea rămâne: va avea curajul să meargă acolo unde sunt „uriașii” urși sau va rămâne prinsă în labirintul deciziilor luate la distanță?
