Deficitul bugetar românesc amenință economia – Ce nu vrem să știm?!
Se pare că mai nimeni nu vorbește despre faptul că veniturile și cheltuielile bugetului general sunt scăzute cu vreo 1,8 miliarde lei, dar hai să detaliem asta, însă, în mod haotic și confuz, pentru că e mai interesant, nu-i așa? Proiectul de rectificare bugetară nu face altceva decât să revizuiască niște proiecții, dar nu se schimbă marea țintă de deficit – 8,4% din PIB, care e o cifră rotundă și ambițioasă, dar poate că nu atât de realizabilă pe cât am spera.
Ce ne spune, de fapt, analiza asta? Că pe partea de cheltuieli, execuția la 10 luni arată o creștere mai puțin spectaculoasă comparativ cu veniturile – doar 9,9%, dar faptul că asta e mai puțin decât s-a programat (14,4%) ar trebui să ne facă să ne întrebăm dacă suntem pe drumul cel bun, iar CF sugerează că noile date ar putea menține deficitul bugetar în jurul acelei cifre, dar totul e o mare incertitudine, din cauza fondurilor europene despre care vedem că sunt tot mai greu accesibile.
Până în 2026, măsurile fiscale adoptate ar trebui să reducă deficitul la 6,5% din PIB, dar asta e doar un vis, nu? Fondurile europene sunt marea oportunitate pe care ni-o dorim toți, dar să ținem cont că pe 31 octombrie 2025 era de 11,7% rata de absorbție, și 31,6% pe PNRR, dar cine poate fi sigur pe viitor?
Așadar, Guvernul a decis că 8,4% din PIB e o țintă, dar se pare că, dacă nu ar fi luat măsuri, probabil am fi avut un deficit de peste 9%, ceea ce sună alarmant. Corectarea bugetară ar putea să fie cheia pentru restabilirea încrederii în finanțele publice, dar știm cu toții că e un drum sinuos și greu, iar iluzia că am putea strânge venituri fiscale imediat, e doar o poveste.
În România, veniturile fiscale sunt la un nivel foarte scăzut comparativ cu alte țări europene, pe când media Europeană e mai sus, deci e clar că trebuie să facem ceva, dar ce? CF spune că e o problemă serioasă de securitate națională, dar noi suntem blocați în procese complicate de corecție și ne întrebăm ce măsuri se pot lua.
În concluzie, CF susține că nu putem face corecția deficitului doar prin tăieri de cheltuieli, ci e nevoie de o abordare holistică care să includă taxe și impozite mai echitabile, iar îmbunătățirea digitalizării ANAF ar putea ajuta, dar cine știe când se va întâmpla asta? Investițiile se ridică la 7,8% din PIB, dar e un joc de-a v-ați ascunselea, cu fonduri europene care ar putea să ne mai salveze.
Pe scurt, bugetul se va discuta în continuare, dar ce emoții avem noi? Oare putem evita o criză economică majoră? Rămâne de văzut în următoarele luni, dacă nu ani! Așteptăm cu sufletul la gură să vedem cum decurg lucrurile. Să nu uităm, că vremurile sunt neclare, iar când vine vorba de finanțe publice, e mai bine să ne pregătim pentru ce e mai rău!
