De ce bugetul Ministerului Educației pentru 2026 subminează viitorul educațional al României
Proiectul de buget pentru Ministerul Educației și Cercetării din România pentru anul 2026, estimat la 57,3 miliarde de lei, ridică semne de întrebare cu privire la viitorul educațional al țării. O alocare de doar 2,8% din PIB, mult sub pragul de 6% prevăzut prin legislația anterioară, nu doar că reflectă o scădere față de anul precedent, dar plasează România pe ultimele locuri în clasamentele europene în ceea ce privește finanțarea educației. Această situație are implicații profunde asupra sistemului educațional, de la calitatea învățământului până la nivelul de pregătire al cadrelor didactice.
Filmul Evenimentelor
În urma unei ședințe a coaliției din această săptămână, proiectul de buget a fost finalizat, toate capitolele fiind închise. Premierul Ilie Bolojan a anunțat că documentul va fi trimis Parlamentului pentru dezbatere și vot. Bugetul pentru Ministerul Educației, care reprezintă o scădere de aproape 3 miliarde de lei față de alocarea inițială din 2025, a fost revizuit de la 57.326.512 mii de lei la 57.382.512 mii de lei, comparativ cu un buget inițial de 60.249.526 mii de lei pentru 2025. Această alocare, care este sub pragul de 6% din PIB, face ca România să fie comparabilă cu țări cu venituri mult mai mici, precum Pakistan sau Nigeria, conform analizei realizate de specialistul în economie internațională, Cornel Ban.
Mizele și Consecințele
Reducerea financiară alocată educației va avea efecte pe termen lung asupra sistemului educațional românesc. Conform Legii 198/2023, educația ar trebui să primească 15% din cheltuielile bugetului general consolidat, însă procentul actual de 2,8% din PIB indică o alocare insuficientă. Dacă bugetul ar atinge pragul de 6%, ar trebui să ajungă la aproximativ 120 de miliarde de lei, o sumă considerată utopică în contextul actual. Această situație nu doar că va afecta infrastructura educațională, dar va conduce și la o demotivare a cadrelor didactice, așa cum se reflectă în statisticile recente, unde 370 de profesori au demisionat în primele patru luni ale anului școlar 2025-2026. Dintre aceștia, 114 erau profesori titulari sau debutanți, iar 253 aveau contracte pe perioadă determinată. Această exod de cadre didactice va duce, inevitabil, la o scădere a calității educației și la perpetuarea analfabetismului funcțional, o problemă ce își are rădăcinile adânc înfipte în istoria României.
