“`html
București, 150 de milioane de lei pentru investiții misterioase? Ce se ascunde în spatele proiectului normativ!
Așadar, un proiect de act normativ a fost aprobat, dar fiecare detaliu pare să fie o enigmă parțială, câteodată, nu știi cum să percepi realitatea din spatele cifrelor amețitoare, cum ar fi contractarea și/sau garantarea unor finanțări rambursabile interne ce ajung până la o sumă colosală de 150 milioane de lei, cu o maturitate ce se aseamănă cu un păianjen care își țese pânza, adică până la zece ani, și toate astea pentru a sprijini investiții care sunt oarecum clasificate pe o listă ciudată ce include consolidare, reabilitare, extindere și, desigur, fațada imobilului de la Regina Elisabeta, nr. 29-31, iar aici intră și Penetrația Prelungirea Ghencea-Domnești și Supralărgirea Bd. Ghencea, între strada Brașov și Terminal Tramvai 41, nu-i așa că sună ca o poveste din alte vremuri? Dar nu este totul!
Incredibil, da? Clădirea din bulevardul Regina Elisabeta nr. 29-31, în sine, este parte dintr-un Ansamblu de Arhitectură ce măsoară între bulevardele I. C. Brătianu și Schitu Măgureanu, adică cine și-ar fi imaginat că se transformă într-un monument istoric? Este cunoscută sub numele de Palatul fostei Eforii a Spitalelor Civile, un nume ce poartă în sine greutatea unei întregi epoci, dar totuși, cine ar putea să pună la îndoială valoarea acestui loc?”
Dar să revenim la subiectul serios: Primarul general al Capitalei obține împuterniciri prin intermediul acestui act pentru a negocia și semna, cumva, în numele Municipiului București, tot ce ține de finanțări și tot ce trebuie acolo, inclusiv contractul acela misterios de finanțare rambursabilă internă, care vine cu acorduri de garantare, ce se pare că vor avea loc și alte modificări, ce se mai înțelege de aici? Este un joc de cuvinte ce te lasă îngrijorat.
În plus, Municipiul București, cu o mână de ajutor pe bugetul local, se pregătește să garanteze finanțările acestea, dar cu veniturile proprii, iar toate aceste detalii sunt reglementate cu strictețe conform legislației în vigoare, dar oare câte acte sunt cu adevărat transparente? Cuantumul veniturilor proprii ale bugetului local, care sunt folosite pentru garantarea acestor finanțări, se va dovedi a fi echivalent cu obligațiile de plată de capital, dobânzi și toate acele comisioane care par să nu aibă sfârșit – cine le va plăti până la urmă?
“`
