“`html
Schimbările climatice aduc haos în oraș: Parcurile Bucureștiului în pericol!
Într-o lume în care natura și orașul par să fie în continuă luptă, Dan Bărbulescu, directorul executiv al asociației pentru biodiversitate urbană, a îndemnat la o regândire radicală a relației noastre cu natura în oraș, cum ar fi, de exemplu, astfel încât să plecăm de la Parcul Natural Văcărești, port-drapel al acestui concept, și să ne exploităm biodiversitatea urbană, acele zone naturale pe care le vrem curate, protejate și accesibile pentru oameni, chiar dacă unele dintre ele sunt mai puțin cunoscute.
Pe de altă parte, asociația, cu viziuni grandioase, plănuiește să continue cu proiecte legate de Parcul Natural Văcărești, dar nu se oprește aici, ci va face demersuri, nu știm noi prea bine cum, pentru obținerea statutului de protecție în alte zone precum Pădurea Băneasa, Pajiștea Petricani, și chiar valea Saulei, lunca Dâmboviței, toate acestea fiind zone cu sute de hectare de verdeață gestionate, cumva, de Primărie.
Vești bune, în teorie, pentru că se pare că Pajiștea Petricani ar putea să primească o aprobatizare de la Consiliul General, adică ceva se mișcă, și mai mult, CGMB pare că ar susține promisiunea instituirii regimului de arie naturală protejată pentru Pădurea Băneasa, dar să vedem dacă va și fi aprobată, cine știe ce se poate întâmpla.
Între timp, schimbările climatice, un subiect atât de urgent dar și anost pe alocuri, ne zbat, și el a tras atenția asupra modului în care umanitatea ar trebui să își schimbe administrarea naturii, pledând nu doar pentru mai multe suprafețe verzi, ci și pentru o calitate a acestora, ca pomii plantați să nu se ofilească, adică să avem grijă de ele, dar oare cine o să facă asta?
Uite că soarele a devenit o problemă, zice Bărbulescu, mai mult ca niciodată, și luminează în așa fel încât ne-ar putea da de furcă pe viitor, cerând o regândire a percepției pe care o avem despre parcuri, și nu doar ca zone de recreere, ci ca stații de climă locală și beneficii pentru viitor.
Și mai e ceva: asociația vrea să pună parcurile pe harta biodiversității, să evidențieze rolul lor esențial în reglarea temperaturii și absorbția apei, dar oare cum? Căci discriminarea între parcurile de cartier, cu aranjamente scumpe sau ghivece ornate, devine și mai accentuată, și, uitați, pe deasupra, are și costuri astronomice pe termen lung.
Pentru Bărbulescu, spațiile verzi „curate, sănătoase și bogate” sunt un ideal, dar se întreabă dacă nu cumva ar fi mai bine să privim mai încolo, adică parc simplu, fără artificii, așa cum se întâmplă, într-o oarecare măsură, în orașe precum Viena sau Paris, unde locuitorii se bucură de natura mai apropiată, însă să ne întrebăm dacă vor accepta oamenii aceste schimbări.
Avem, deci, un impact emoționant în această poveste: vizita Regelui Charles în 2017 și plantarea unui plop alb, da, dar este oare suficientă o plantă pentru a salva natura urbană, în fond, dacă în 10 ani nu se schimbă ceva?
Acum, cu totul, asociația invită pe toată lumea, bucureștenii, să se alăture acțiunilor de sprijin pentru a îmbunătăți aceste parcuri, prin donații sau muncă de voluntariat, păi, oare câți vor ceda?
“`
