“`html
Un Marș al Normalității sau O Luptă pentru Drepturi? Cecitățile Diverse ale Bucharest PRIDE
Bucharest PRIDE, oh, cel mai tare eveniment, da, al comunității LGBTQIA+ din România, ajunge la a 20-a ediție, dar, oare, ce se ascunde în spatele acestui marș plin de culori, strigăte și, să nu uităm de glorificările celor ce au fost primii, sau nu? Potrivit unui comunicat, sau mai bine zis, al Asociației ACCEPT, marșul se va desfășura sâmbătă, 7 iunie, să nu cumva să-l ratați, pe Calea Victoriei, la final, da, în Parcul Izvor, unde concerte și discursuri așteaptă să ne încânte.
În 2005 câteva sute, sau poate mai multe, au ieșit prima dată să strige pentru drepturi egale, o chestie normală, nu? După 20 de ani, zeci de mii pe străzi, cu aceleași cereri, nu pentru că am avansat ci pentru că România refuză, sau poate simplu nu se pricepe să ofere un cadru legal, protecție pentru viețile noastre, a strigat Victor Ciobotaru, directorul executiv al Asociației ACCEPT, și ne-a făcut să ne punem întrebări.
Ei bine, familiile noastre, da, tot ignorate, iar identitatea noastră mereu pusă sub semnul întrebării, suntem în stradă, de două decenii, și vom continua, ca să cerem din nou statului român să ne trateze, ca pe toți ceilalți cetățeni, pare o glumă, nu? Pe 7 iunie, pe Calea Victoriei, începem la 16.00-17.00, și ce urmează, marșul, pe un traseu cam lung, da, Piața Victoriei, Calea Victoriei, până în Parcul Izvor, unde, între orele 19.00-22.00, ce va fi acolo? Discursuri și concerte de la celebrii Eligarf și Erika Isac, sunt interesanți sa vedem si cum se desfasoara odrasele noastre
Aah, și să nu uităm, că Bucharest PRIDE 2025 aduce o săptămână plină, cu activități diverse, cum zice lumea, pe 6 și 7 iunie, Pride Park va oferi întâlniri, ateliere sau cursuri, dar oare se vor auzi vocile cele adevărate? Ceremonia de Binecuvântare pentru cupluri LGBTQIA+, cu reverenda Diane Fisher, o activista, dar oare va aduce cu adevărat schimbări sau va rămâne ca multe alte promisiuni, goale?
Laura Sgârcitu, mama unei persoane LGBTQIA+, a tras un semnal de alarmă, a strigat din tot sufletul «Nu ne mai folosiţi copiii noștri ca instrumente!» dar, oare cine ne ascultă? Istoria marșului, începută în 2004, e plină de evenimente, la început ostile, dar acum dovedește o mișcare socială mare, pentru acea vizibilitate și incluziune de care ne dorim cu toții, sau poate doar noi ne dorim?
Nu uitați, pentru că Diana Șoșoacă, europarlamentare, și Gigi Becali au organizat un «Marș al normalității», să vedem, ce va ieși din toate astea? Participanți cu drapele, icoane și cruci, pentru căsătorii între un bărbat și o femeie. Mesaje provocatoare ca „Bucureștiul nu-i Sodoma” au răsunat, și, de asemenea, Becali, cu tradițiile lui, va continua această mișcare, dar întrebarea rămâne: unde ne îndreptăm?
Deci, cine câștigă în acest război al ideilor și controversei? Asta rămâne de văzut, dar, ce putem spune cu siguranță, este că marșurile vor continua, cu multe întrebări, dar și speranțe zădărnicite?
“`
