“`html
România în criză: Ce proiecte vor supraviețui în fața Bruxelles-ului?
Un subiect arzător, care ne ține pe toți cu sufletul la gură, este acela legat de Planul Național de Redresare și Reziliență, cu discuții intense care deja au avut loc, dar nu neapărat cu rezultate clare, deoarece toate astea se întâmplă oarecum în spatele ușilor încuiate, unde premierul Ilie Bolojan a avut o întâlnire destul de lungă, adică o oră, sau chiar o oră și 10 minute, cu Céline Gauer, cei care nu știu, aceasta e responsabila din Comisia Europeană pentru implementarea PNRR, adică marea provocare a statului român și, deși se încearcă stabilirea unei strategii, în mod clar, totul pare nedeterminat.
Discuțiile avute sunt departe de a fi simple, deoarece măsurile fiscale discutate vor influența viitorul bugetului românesc, iar toată implementarea acestor măsuri văd că, surse de încredere spun, este esențial să se păstreze puterea de cumpărare a românilor, dar cum rămâne cu realizarea acestui obiectiv cu un deficit bugetar ce trebuie să fie menținut sub 7% din PIB? Adică o întrebare complexă, fără răspuns clar, care tulbură apele economice, dar și pe cele politice din țară, și toate astea în condiții de presiune externă de la Bruxelles.
O altă problemă care se ridică, așa cum a fost convenită la întâlnire, este impactul negativ pe care îl poate avea o eventuală scădere a puterii de cumpărare asupra economiei românești, fapt care ar putea afecta nu doar consumatorul de rând, adică cetățeanul, dar și companiile românești, care depind de o economie stabilă pentru a prospera și a se dezvolta, pe de-altă parte, impresia e că discuțiile se amestecă într-un cocktail de măsuri care nu mai știu cât de viabile sunt în acest moment.
Între timp, șefa PNRR, doamna Céline Gauer continuă să se întâlnească cu alți oficiali, inclusiv cu Ministrul Fondurilor Europene, care se pregătește să facă declarații, dar pe cine mai interesează toate aceste întâlniri când rezultatele concrete se lasă așteptate, a vorbit Vlad Ungar de la TVR despre un pachet de măsuri, dar sunt ele suficient de eficiente pentru a reduce deficitul, asta e întrebarea, iar răspunsul rămâne ca și până acum, neclar și plin de ambiguitate?
În concluzie, situația nu rămâne tocmai optimă, dar se pare că administrația română va trebui să se mobilizeze rapid, altfel Bruxelles-ul va aduce noi cerințe care vor face ca orice încercare de redresare să pară o utopie, dar oare suntem pregătiți să facem față acestor provocări?
“`
