Impactul Brexitului: Un deceniu de polarizare și provocări economice în Regatul Unit
LEAD: Referendumul din 23 iunie 2016, care a decis ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană (Brexit), a lăsat o societate profund polarizată, a testat limitele sistemului bipartit între laburiști și conservatori și a deschis calea pentru ascensiunea partidelor populiste, atât de dreapta, cât și de stânga. În acest context, actuala guvernare laburistă sub conducerea lui Keir Starmer explorează posibilitatea unei reveniri la UE, în timp ce efectele economice și sociale ale Brexitului continuă să se resimtă.
De la referendumul din 2016, Regatul Unit a fost supus unor provocări economice și sociale considerabile. Creșterea economică a încetinit, iar PIB-ul britanic se estimează că va crește cu doar 0,8% sau 0,9% în acest an. Problemele economice au fost amplificate de efectele pandemiei de coronavirus, de inflația provocată de războiul din Ucraina și de creșterea prețurilor petrolului din cauza conflictului din Iran. În acest context, Starmer a propus o revitalizare a relațiilor cu UE, iar membri ai Partidului Laburist, cum ar fi Wes Streeting, au început să discute deschis despre o posibilă reîntoarcere în blocul european.
Detalii Specifice
Profesorul de economie și politică Jonathan Portes de la King’s College London a subliniat că o eventuală reîntoarcere în UE ar necesita “o majoritate solidă, un mandat electoral clar și încrederea că UE va negocia termeni viabili”. Portes a adăugat că “Regatul Unit ar trebui să știe că va găsi condiții mai puțin favorabile decât înainte de 2016”. De asemenea, el a menționat că opinia publică britanică nu s-a schimbat semnificativ în ceea ce privește dorința de a reveni în UE.
De cealaltă parte, argumentele împotriva reîntoarcerii se bazează pe pierderea atractivității economice a Uniunii Europene. PIB-ul colectiv al UE a scăzut de la 22% din PIB-ul global în 2016 la 15% în 2026, ceea ce reflectă o diminuare a influenței economice a blocului comunitar. Pe de altă parte, profesorul de științe politice Peter Sloman de la Universitatea Cambridge a menționat că “reîntoarcerea la UE este o pârghie potențială pentru a relansa creșterea economică în Regatul Unit”. Aceasta ar putea genera venituri fiscale și ar ajuta la îmbunătățirea situației economice a țării.
Un studiu realizat de Biroul Național de Cercetări Economice (NBER) a estimat că Brexitul a redus creșterea PIB-ului britanic cu între 6% și 8%. De asemenea, lira sterlină a scăzut cu până la 10% după referendum, iar investițiile în Regatul Unit sunt cu 12% mai mici decât potențialul lor.
În plus, Brexitul a dus la o scădere a atractivității Regatului Unit pentru investitori și a afectat productivitatea companiilor, iar multe multinaționale și-au relocat operațiunile în interiorul UE. De asemenea, inflația a crescut cu 40,9% din iunie 2016 până în aprilie 2026, iar barierele comerciale impuse de Brexit au dus la o scădere semnificativă a exporturilor și importurilor britanice.
Pe plan social, Brexitul a avut un impact profund asupra migrației și a stabilității politice. Deși se aștepta ca Brexitul să reducă imigrația, realitatea a fost că Regatul Unit a atras mai mulți imigranți din afara UE, în timp ce numărul lucrătorilor din UE a scăzut. De asemenea, Regatul Unit a experimentat o instabilitate politică semnificativă, cu șase prim-miniștri succedându-se la conducerea guvernului în decurs de câțiva ani.
În Irlanda de Nord, provocările legate de statutul său unic, ca teritoriu britanic cu legături cu UE, au dus la dificultăți politice și comerciale. Protocolul pentru Irlanda de Nord, introdus pentru a menține deschisă frontiera terestră cu Republica Irlanda, a creat obstacole comerciale pentru companiile nord-irlandeze și a dus la tensiuni politice.
Astfel, la zece ani de la referendum, Regatul Unit se confruntă cu o criză economică, politică și socială profundă, iar discuțiile despre o posibilă reîntoarcere la UE rămân complicate și controversate. În ciuda sprijinului în creștere pentru o legătură mai strânsă cu UE, majoritatea britanicilor continuă să fie reticenți în fața ideii de a recunoaște o greșeală colectivă și de a reveni asupra deciziilor anterioare.
