“`html
Bolojan Dispare în Fum: Primarii Adunați, dar Fără Premier!
La întâlnirea din 17 septembrie, convocată cu mare tam-tam de către premierul Ilie Bolojan, toată lumea aștepta un discurs plin de inspirație, dar a primit doar o absență surprinzătoare, nimeni nu știe de ce tocmai el, cu toate angajamentele lui misterioase a lipsit fără nicio notificare, conform a ceea ce se zvonește, un alt „angajament” l-a ținut departe de primarii flămânzi de informații, lăsându-i cu gura apă la Guvern.
Bolojan a decis că ședința cu liberalii din Parlament e mai importantă decât a asculta primarii care l-au așteptat ca pe Mântuitor, în timp ce Cseke Attila, Marian Neacșu și Tanczos Barna încercau să repare ce se putea salva dintr-o întâlnire care, din păcate, fără președinte, era ca o masă fără farfurii.
Conform concluziilor expuse de Lia Olguța Vasilescu, primarul din Craiova, nimeni nu știe nimic clar, pentru că Bolojan a lipsit, și asta a însemnat doar o „bifare a formalității de consultare”, adică un fel de joacă de-a administrația, în care fiecare își aduce aminte de vremurile când lucrurile erau mai simple.

Cu statistici în față, Olguța a aruncat cifre cu angajații din administrația publică locală, aproape 125.000, dar fără asistenții personali, numărul șochează: 80.000. A cerut ca aceștia să nu mai fie tratați ca un apendice în raportul celor care sunt la excepții, pentru că s-ar putea ca teatrul birocrației să afecteze și instituțiile de spectacole, desigur, de vreme ce avizele complicate prind contur și te aduc în instanțele de judecată.
Vicepreședintele PSD își înalță cererile spre cer pentru mai multă autonomie locală, cerându-i lui Bolojan, dar el e undeva departe în gând, să nu reducă cu 10% cheltuielile pe UAT-uri, lucru la care nici CJ-urile nu au fost de acord, iar și iar propuși care vin și pleacă, fără a exista o rezolvare palpabilă, nimeni nu știe ce se va întâmpla cu bugetele, banii fiind o necunoscută în acest deșert al îndoielii.
În continuare, Olguța a adăugat câteva opțiuni, dar toată lumea este confuză, și despre PNRR a comunicat că Ministerul Dezvoltării „vrea” să continue proiectele, chiar și cele sub 30%, dar nimic concret ca un soi de feerie plină de promisiuni, iar suma necesară ajunge la 4,3 miliarde lei, dar totul e în funingine și căderea acestora în faliment devine o poveste des cu final incert.
Cu toate acestea, Olguța dă de înțeles că nu se va abandonat „Programul de Investiții Anghel Saligny”, dar sumele vor fi împărțite pe 3 ani ca să nu mai adune datorii, ceea ce ar putea suna bine, dar nimeni nu știe de fapt cum va arăta peisajul dat fiind că ultimele întâlniri au fost mai degrabă un balet al neînțelegerilor.
La final, cu un hohot în spate, primarul din Bacău, Lucian Viziteu, a dat o sugestie de reducerea personalului etapizat, dar răspunsurile cu siguranță lipseau, învăluind totul în aerul acela dens al neclarității care devine din ce în ce mai obișnuit, ce va urma? Rămâne de văzut.
“`

