BNS cere verificări europene pentru fondurile SAFE: Ce nereguli ascunde România?

Economie si FinanciarBNS cere verificări europene pentru fondurile SAFE: Ce nereguli ascunde România?

Blocul Național Sindical solicită verificări europene privind utilizarea fondurilor din cadrul programului SAFE în România

Blocul Național Sindical (BNS) a transmis o sesizare oficială către instituțiile europene responsabile, cerând evaluarea modului în care România implementează Regulamentul (UE) 2025/1106 referitor la instrumentul Security Action for Europe (SAFE). Scopul este verificarea respectării legislației europene în procedurile de achiziții și utilizarea fondurilor alocate, care însumează peste 16 miliarde de euro. Anunțul a fost făcut miercuri de reprezentanții BNS.

Solicitarea BNS pentru respectarea normelor europene

Reprezentanții Blocului Național Sindical au precizat că nu doresc să blocheze sau să întârzie implementarea programului SAFE, considerat esențial pentru consolidarea securității atât a României, cât și a Uniunii Europene. Totuși, sindicaliștii solicită ca programul să fie implementat cu respectarea strictă a normelor europene pentru a preveni orice suspiciune privind utilizarea necorespunzătoare a fondurilor publice.

„BNS subliniază că nu urmăreşte blocarea sau întârzierea implementării programului SAFE, pe care îl consideră esenţial pentru consolidarea securităţii României şi a Uniunii Europene. Dimpotrivă, solicităm ca acest program strategic să fie implementat cu respectarea strictă a normelor europene, astfel încât investiţiile în apărare să fie protejate de orice suspiciune privind utilizarea necorespunzătoare a fondurilor publice”, a afirmat Blocul Național Sindical.

Motivația sesizării și suspiciunile semnalate

Sesizarea transmisă de BNS către instituțiile europene se bazează exclusiv pe informații publice, respectiv declarații oficiale ale autorităților, interpelări parlamentare și investigații jurnalistice. Analizate împreună, acestea conturează suspiciuni rezonabile privind posibile nereguli în derularea procedurilor aferente programului SAFE.

Blocul Național Sindical a semnalat o serie de aspecte cu potențială problemă, printre care:

  • Există semne de întrebare privind nivelul de transparență în aprobarea programelor de înzestrare;
  • Posibila utilizare excesivă a procedurilor de negociere fără publicare prealabilă;
  • Consultarea unui număr restrâns de operatori economici pentru unele programe majore de achiziții;
  • Concentrarea unei părți semnificative din valoarea contractelor către un singur grup industrial;
  • Creșteri semnificative ale prețurilor pentru anumite componente de tehnică militară care ridică întrebări privind justificarea acestora;
  • Suspicii cu privire la acordarea unui ajutor de stat mascat;
  • Necesitatea verificării conformității întregului proces cu prevederile Regulamentului SAFE și ale legislației europene în materia achizițiilor publice.

Instituțiile europene sesizate de BNS

Blocul Național Sindical a solicitat implicarea mai multor instituții europene pentru a verifica conformitatea și legalitatea procedurilor legate de programul SAFE. Acestea includ:

  • Comisia Europeană (direcțiile DG GROW, DG DEFIS și DG Competition) și Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) – pentru verificarea planului de investiții transmis de România, a procedurilor de achiziție și a eventualelor elemente de ajutor de stat, cu referire explicită la cazul Șantierului Naval Mangalia;
  • Parchetul European (EPPO) – pentru verificarea transparenței și legalității procedurilor de achiziție în contextul vulnerabilităților procedurale semnalate public și pentru analizarea existenței unor posibile fapte ce ar putea afecta interesele financiare ale Uniunii Europene;
  • Curtea Europeană de Conturi – pentru includerea programului SAFE în România în planurile de audit privind eficiența utilizării fondurilor europene;
  • Ombudsmanul European – pentru evaluarea modului în care instituțiile europene gestionează sesizările referitoare la implementarea instrumentului SAFE.

Reprezentarea sindicală și implicațiile sesizării

Blocul Național Sindical reprezintă aproximativ 300.000 de membri, organizați în circa 930 de sindicate și peste 30 de federații profesionale, inclusiv lucrători din industria de apărare și aeronautică, dar și din alte sectoare economice direct interesate de implementarea programului SAFE.

Reprezentanții BNS au subliniat că scopul demersului este exclusiv protejarea interesului public și apărarea drepturilor membrilor săi, care ar putea fi afectați direct de o implementare neconformă a programului ce pune la dispoziția României peste 16 miliarde de euro.

„Demersul BNS are ca obiectiv exclusiv protejarea interesului public şi apărarea drepturilor membrilor săi, care ar fi direct afectaţi de o implementare neconformă a programului SAFE, prin care sunt puse la dispoziţia României peste 16 miliarde de euro”, se arată în declarația sindicaliștilor.

Acțiunile întreprinse de Blocul Național Sindical aduc în discuție o serie de potențiale probleme legate de transparența și legalitatea utilizării fondurilor europene destinate securității și apărării naționale a României, ceea ce impune o implicare oficială a structurilor europene pentru clarificarea și remedierea eventualelor nereguli semnalate.

Check out our other content

Check out other tags:

Most Popular Articles