Datoria externă a României a înregistrat o creștere semnificativă în primele nouă luni ale anului 2023, conform datelor Băncii Naționale a României. În acest interval, datoria externă totală a crescut cu impresionanta sumă de 17,376 miliarde de euro. Această cifră ridicată reflectă evoluția datoriei externe pe termen lung, care a reprezentat 72% din totalul datoriei externe, adică 116,128 miliarde de euro la finalul lui septembrie 2023. Comparativ cu anul anterior, acest nivel înregistrat de datoria externă pe termen lung a crescut cu 17,7%, indicând o consolidare și mai mare a angajamentelor României pe termen lung.
În schimb, datoria externă pe termen scurt a înregistrat o scădere ușoară, ajungând la nivelul de 45,134 miliarde de euro la sfârșitul lunii septembrie 2023. Aceasta a reprezentat 28% din totalul datoriei externe și a consemnat o scădere de 0,3% față de finalul anului 2022. Aceste cifre reflectă modul în care România gestionează obligațiile pe termen scurt și evidențiază o tendință clară de diminuare a acestora.
Un alt aspect important în dezvoltarea economică a României îl reprezintă investițiile directe ale nerezidenților. În perioada ianuarie-septembrie 2023, acestea au însumat 5,06 miliarde de euro, în scădere semnificativă față de anul precedent, când valoarea acestor investiții a fost de 8,671 miliarde de euro. Descompunând această sumă, investițiile în participații la capital, inclusiv profitul reinvestit net estimat, au însumat 5,836 miliarde de euro, în timp ce creditele intragrupuri au înregistrat o valoare netă negativă de 776 milioane de euro. Aceste investiții directe reprezintă o influență semnificativă asupra economiei României și pot influența în mod pozitiv dezvoltarea economică pe termen lung.
În ceea ce privește balanța de plăți internaționale, aceasta a înregistrat anumite modificări în primele nouă luni ale anului 2022. Astfel, balanța bunurilor a înregistrat un deficit mai mic cu 3,223 miliarde de euro, în timp ce balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 1,577 miliarde de euro. De asemenea, balanța veniturilor primare a consemnat un deficit mai mic cu 258 milioane de euro, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mare cu 38 milioane de euro. Aceste fluctuații evidențiază schimbările și ajustările care au loc în relațiile comerciale și în fluxurile financiare între România și alte state.
Un aspect esențial în gestionarea datoriei externe este rata serviciului datoriei externe pe termen lung. În perioada ianuarie-septembrie 2023, aceasta a fost de 17%, în scădere față de anul 2022, când a fost înregistrată o rată de 17,9%. Acest lucru sugerează o consolidare a capacității României de a face față serviciului datoriei pe termen lung, reducând în același timp riscul de a intra în situații de nesolvabilitate financiară. Analizând gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii, observăm o creștere semnificativă. La finalul lunii septembrie 2023, acesta s-a situat la 5,6 luni, comparativ cu 4,4 luni la finalul anului 2022. Aceste cifre reflectă o creștere a capacității României de a-și susține importurile și de a face față angajamentelor externe.
În ceea ce privește gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, acesta a înregistrat o creștere semnificativă. Calculat la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la Banca Națională a României, acest grad de acoperire a înregistrat o creștere semnificativă, ajungând la 105,4% la finalul lunii septembrie 2023, comparativ cu 82,4% la finalul anului 2022. Această creștere sugerează o mai mare solvabilitate și o capacitate sporită a României de a face față obligațiilor pe termen scurt.
TAGS: datorie externă, investiții, bilanț de plăți, grad de acoperire
