Un grup de 15 deputați PNL, cărora li s-a alăturat și deputatul Radu Cristescu (PSD), a depus în primele zile ale sesiunii parlamentare un proiect de modificare a Legii pentru alegerea Camerei Deputaților și Senatului prin care șansele UDMR de a se mai regăsi în Parlamentul ales în 2024 ar deveni practic nule. În esență, este vorba de creșterea pragului electoral de la 5% la 7% și de eliminarea pragului electoral alternativ.
Pragul alternativ, plasa de siguranță a UDMR
Potrivit rezultatelor provizorii ale recensământului din 2022, numărul ungurilor ardeleni a scăzut față de recenzarea precedentă de la 1,2 milioane la 1,0 milioane, iar ponderea lor în cadrul populației generale s-a redus de la 6,5% la 6%. Acest lucru poate avea consecințe politice majore, întrucât prezența UDMR în Parlament depinde de atingerea pragului electoral de 5%. Cum tendința către absenteism de la vot a populației maghiare este ceva mai mare decât în cazul etniei majoritare, orice scrutin parlamentar dădea emoții mari conducerii UDMR.
Problema a părut rezolvată în 2015, când UDMR a convins celelalte partide parlamentare prin care se instituia un prag alternativ prin care un partid care nu a obținut 5% în alegeri, la nivel național, poate totuși să acceadă în Parlament dacă a obținut cel puțin 20% din voturi în minim patru județe. UDMR ar îndeplini fără emoții această condiție întrucât ungurii ardeleni sunt copleșitor majoritari în Covasna și Harghita, depășesc pragul de 35% în Mureș și Satu Mare și pragul de 20% în Sălaj și Bihor.
După ce UDMR a fost expulzată de la guvernare odată cu instalarea guvernului Ciolacu, ostilitatea unor parlamentari ai puterii față de Uniune s-a manifestat prin depunerea proiectului prin care pragul electoral este crescut la 7%, iar pragul alternativ eliminat, ceea ce ar face, în mod aproape cert, ca UDMR să nu mai primească decât un mandat de deputat, la care au dreptul și celelalte minorități naționale.
„Rezultatele alegerilor derulate în ultimii 20 de ani la nivelul Camerei Deputaţilor şi Senatului au determinat o fragmentare politică importantă. Acest lucru s-a repercutat asupra dificultăţii constituirii unor majorităţi parlamentare stabile, care să genereze o stabilitate politică şi o stabilitate guvernamentală. Spre exemplu, numai în ultimele două legislaturi, respectiv 2016-2020 şi 2020-2024, Parlamentul României a acordat vot de învestitură pentru un număr de şapte guverne (conduse de Sorin Grindeanu, Mihai Tudose, Viorica Dăncilă, Ludovic Orban de două ori, Nicolae Ciucă şi Marcel Ciolacu).
Practic, durata medie a unui guvern a fost de cca. 1 an. Această instabilitate politică şi guvernamentală a avut consecinţe şi asupra stabilităţii economice, asupra viziunii privind implementarea politicilor cu finanţare externă nerambursabilă, precum şi asupra relaţiilor politice şi economice externe”, se spune în expunerea de motive a proiectului de lege.
15 deputați liberali, nevoiți să-și retragă semnăturile
În expunerea de motive nu este menționată UDMR, însă inițiatorii nu ascund faptul că Uniunea este ținta proiectului. „Noi am văzut foarte clar că din cauza acestor partide mici nu poți avea un act de guvernare coerent. Ești forțat să faci alianțe și pui în pericol actul de guvernare. UDMR-ul joacă de 30 de ani pe șantaj, pe amenințări (…) Vine un partid de ăsta mic, balama, care te condiționează cu tot felul de treburi. UDMR au fost campioni, ca să nu mai spun că au pus umărul frânarea României, cu tot fel
