Biometanul, o soluție verde pentru România: Strategia Energetică promite 10% din rețeaua de gaze naturale până în 2050!

România se pregătește să îmbrățișeze o nouă eră a energiei verzi, cu biometanul ca protagonist principal! Conform ultimei versiuni a Strategiei Energetice, țara noastră își propune să atingă o pondere de 5% biometan în rețeaua de gaze naturale până în 2030, urmată de un ambițios 10% până în 2050. Această inițiativă strategică subliniază rolul crucial pe care biometanul îl va juca în mixul energetic al României, sprijinind obiectivele de sustenabilitate pe termen lung.

Proiecțiile arată un potențial uriaș pentru producția de biometan din sectoarele deșeurilor și agriculturii, estimând o producție de aproximativ 501 ktep până în 2050. Oricât de promițător ar părea, este important de menționat că varianta inițială a strategiei nu a inclus o țintă clară pentru utilizarea biometanului, deși a existat o mențiune despre acesta.

Biometanul, cu emisii zero asociate arderii, conform Directivei UE ETS, este considerat o alternativă accesibilă la gazul natural, în special pentru consumatorii care doresc să își reducă amprenta de carbon. Potențialul său în economia circulară îl propulsează ca o soluție viabilă, care poate fi utilizată în rețelele și instalațiile existente fără modificări semnificative. Dezvoltarea sectorului de gaze naturale și rețelele aferente, alături de scăderea producției de gaze naturale pe termen lung, creează o infrastructură optimă pentru transportul gazelor verzi, inclusiv biometanul.

Un studiu al Comisiei Europene din 2020 estimează un potențial tehnic total de producție a biometanului în România de aproximativ 65 TWh/an până în 2050, cu principalele surse de producție: 60% din culturi energetice, 17% din reziduuri forestiere, 13% din paie, 7% din gunoi de grajd și 4% din deșeuri biologice. În ciuda acestui potențial semnificativ, România rămâne una dintre cele mai puțin dezvoltate piețe de biogaz din UE, cu doar 3 stații de alimentare cu GNC, insuficiente pentru o absorbție mai mare de biometan în transport.

Comisia Europeană a concluzionat în 2021 că România are potențialul de a produce 2 miliarde de metri cubi de biometan pe an până în 2030, ceea ce ar înlocui aproximativ 80% din importurile actuale de gaz natural. Cu toate acestea, lipsa de infrastructură și de stimulente financiare frânează dezvoltarea sectorului. Strategia Energetică subliniază necesitatea de a începe producția de biometan și injecția acestuia în rețelele de gaze naturale, având în vedere tehnologia matură disponibilă. Dezvoltarea sectorului ar putea asigura echivalentul a 2 miliarde de metri cubi de biometan pe an până în 2030, urcând la 5,5 miliarde de metri cubi pe an în 2040.

Pe termen lung, pentru atingerea obiectivului “net zero”, biometanul este un element esențial în sectorul încălzirii, cu un potențial de producție de 65 TWh/an sau 8 miliarde de metri cubi pe an până în 2050. Nevoia de biometan va crește odată cu dezvoltarea industriilor mari, cum ar fi industria farmaceutică sau a îngrășămintelor, care vor căuta alternative pentru a-și atinge obiectivele “net zero”. De asemenea, sectorul agricol are potențialul de a valorifica resursele biometanului.

Unul dintre obstacolele majore în calea dezvoltării sectorului biometanului este costul de producție ridicat, comparativ cu gazul natural. Pentru a stimula dezvoltarea acestui sector este nevoie de scheme de sprijin financiar, inclusiv mecanisme de garantare a originii pentru a premia proiectele dezvoltate din fonduri proprii.

România are o oportunitate unică de a deveni un lider în producția de biometan, un combustibil verde și sustenabil. Investițiile strategice în infrastructură, stimulentele financiare și o politică energetică coerentă vor fi esențiale pentru a debloca potențialul imens al biometanului și a contribui la un viitor energetic mai curat și mai durabil.