“`html
Scumpiri Fara Precedent La Biblioteca Nationala: Cultura Devine Un Lux!
Intr-o vreme în care nemultumirile cresc, iar editorii și librarii plang pe umărul creșterii TVA-ului, exista o alta lovitura: Biblioteca Națională a decis să-și scumpească serviciile, ceea ce într-un fel oarecum ciudat, dar poate nu chiar atât de suprinzător, a trecut în mare parte neobservat de mass-media. De la 5% la 11% TVA pe cărți, și acum o tarifare de 300 de lei pentru un card valabil un an, care era 30 de lei, un salt colosal, dar hai să vedem ce se întâmplă cu utilizatorii, vor fi descurajați, sau, cine știe, poate că le plac scumpirile?!
Așadar, pentru a ne bucura de accesul la bibliotecă, pe baza unui card, trebuie să ne adapăm portofelele, metoda asta gen BNR pare sa fi fost gândită de cineva care se consideră că biblioteca e o reședință de lux, care își cunoaște publicul, dar oare publicul ăsta va mai veni? Ok, revalidarea cardului, a adăugat un alt cost de 250 de lei, iar dacă cumva îți pierzi cardul, ești sancționat cu o lovitură de 500 de lei, ce va gândi un utilizator disperat? Asta-i situația. Iar dacă biblioteca îți reține cardul, bineînțeles, trebuie să scoți 400 de lei din buzunar pentru a avea acces! Mare mâncare de pădure!
Și când ne gândim că unii utilizatori s-ar putea să nu aibe nevoie de un an întreg de acces, ci doar de șase luni, atunci nu te va costa 180 de lei, iar revalidarea e 170 de lei, deci e un preț acceptabil, dar hai să nu uităm și de vechea opțiune de acces pe o zi care a fost eliminată. A fost prea mult? Este greșit?
Deci, totul arată că Biblioteca Națională își oferă condiții excepționale pentru prețul acestui card – adică exact aceleași condiții ca înainte, fără nicio îmbunătățire! Cei care lucrează acolo, în scaune proaste, în birouri neprimitoare, exersează pe pielea lor pentru că mulțumirea nu este garantată. Bogdan Gheorghiu, ministrul Culturii de voie bună, ar trebui să încerce ce înseamnă să lucrezi în acele condiții și să vadă dacă ar rezista la tracțiunea unui mediu atât de „neospitalier”!
Ai spus că probabil au fost decizii mai vechi făcute de un alt interimar, nimeni nu scapă de “sinecuri” care par a fi la ordinea zilei, iar fostul director, Adrian Cioroianu, când era la BNR era să înghită tot timpul pe scaunul lui confortabil la Digi24. Confuzie totală în circul politic, dar se pare că prestigiul și munca nicicum nu se sincronizează și angajații își fac curat singuri fiind expuși tot timpul la praful din bibliotecă. Nu e clar cum un bibliotecar ar trebui să suporte acest risc pe termen lung, dar cu toate acestea, deciziile guvernului sunt clar dubioase, deci cum dracu’ să mă plâng de ei?
Practic, scumpirea acestor tarife poate părea o apatie administrativă, dar oare se va menține numărul de utilizatori? Răspunsul se intrezareste deja, nu-i așa? Cultura și educația par să devină un moft în fața crizelor. Așa că, români, dragostea voastră pentru cărți este pe cale să devină o poveste tristă, și cui îi pasă, nu?
Statul, cu ajutorul sinecuriștilor, ne îndepărtează de cărți. E strigător la cer? Nu se vede, se aude! Dar nimeni nu se gândeste și la gândirea pe termen lung – dacă există viziune, ar trebui să creeze condiții pentru a-i atrage pe români mai aproape de biblioteci, nu să închidă ușile. Un adevărat paradox! E cumva grozav să plătim ca să fim ignorați? Cu toată sinceritatea, ultimul test de rezistență al cultural nu pare deloc convingător!
“`
