“`html
Opt Bebeluși Împliniți cu ADN de la Trei Părinți – O Revoluție sau O Nebunie?
Într-o poveste desprinsă parcă din filmele SF, opt bebeluși au venit pe lume în Regatul Unit, dar nu oricum, ci cu un combo genetic de la trei persoane, așa spun medicii, la o adică cităm și BBC. Această nouă tehnică, care combină ovulul și spermatozoidul de la mamă și tată, plus un ovul de la o femeie donatoare se preconizează că va răsturna toate concepțiile anterioare despre naștere.
Legalizată în Marea Britanie acum un deceniu, metoda asta bizară, dar fascinantă, a dat roade pentru prima dată, ridicând semne de întrebare, dar și speranțe. Experiențe anterioare au arătat că bebelușii născuți cu această tehnologie nu mai au genele care le-ar putea aduce boli mitocondriale devastatoare, dar cum rămâne cu etica, nu-i așa?
Părinți din toată lumea află cu frică și neliniște că s-ar putea să transmită eredității niște pași fatal ai bolilor derivate din mitocondrii, acele structuri minuscule care alimentizează celulele. Faptul că bebelușii născuți cu această metodă nu moștenesc ADN-ul în proporție majoritară, ci doar 0.1% din partea donației, ridică multe semne de întrebare despre identitate, familie și moștenire, n-ar fi așa?
Oricum, nu vor să-și facă publice identitățile, dar mărturisirile anonime ale părinților care au trecut prin acest proces, chiar prin Centrul de Fertilitate din Newcastle, sunt pline de emoție, „Copleșiți de recunoștință” au spus ei, și e de înțeles, nu-i așa, după atâta așteptare.
„După atâta incertitudine, tratamentul asta ne-a dat speranță – și un copil”, a declarat mama unei fetițe, iar noi toți știm cât de importanți sunt copiii pentru orice familie, mai ales când povara unei boli mortale a fost îndepărtată ca prin magie.
Se estimează că aproximativ 1 din 5.000 de bebeluși se naște cu probleme mitocondriale, dar ei au reușit, 20-30 de copiii pe an se vor naște prin acest sistem, dar oare câți dintre acei părinți suferă din cauza pierderii unor copii anteriori?
Mitocondriile sunt cam ca bateriile organismului, fără ele, nimic nu funcționează, dar iată că acum avem această tehnică care folosește atât părinți, cât și donatoare, o colaborare între generații care întrece granițele a ceea ce știm despre familialitate și parentaj, nu-i așa?
Noua tehnică, care a prins contur acum mai bine de un deceniu la universități britanice, implică fertilizarea ovulelor din laboratoare, iar apoi construiește embrioni care ar putea remodela de la bază ideea de naștere, o realitate care dă fiori doar prin gândul la ea.
Deci, dacă copilul nu ar trebui să aibă astfel de probleme de sănătate, ce se întâmplă cu concepția noastră despre naștere, despre viață și moarte? Creăm un nou tip de familie sau pur și simplu devenim subiecți ai experimentelor de cercetare? Rămâne de văzut.
“`
