AI și Euro Digital: Fragmente de Viitor în Haosul Economiei Europene
Într-o lume în care totul pare că se află în mișcare, șeful BCE Lagarde a prezentat o poveste complicată despre cum AI shoatează investițiile marilor companii și IMM-urilor, în ciuda faptului că multe acestea cheltuiesc pe lucruri mai sofisticate cum ar fi computerele de mare performanță și rețelele de telecomunicații, uitând de capitalul fizic, adică investițiile tradiționale, scrie Agerpres, dar întrebarea rămâne oare unde ne duce asta cu adevărat?
Chiar dacă a spus că AI ar putea, doar ar putea, să crească productivitatea, Lagarde a tras un semnal de alarmă că nu trebuie să ne grăbim cu concluziile despre cum va afecta politica monetară, asta fiind un raționament destul de complicat și greu de înțeles când sunt atâtea șocuri geopolitice, fragmentări comerciale și incertitudini mari, pentru că toate aceste probleme, spunea ea, nici măcar nu au fost introduse în discuțiile Consiliului guvernatorilor la întâlnirea de joi.
Pe lângă toate acestea, ea a adus în discuție și euro digital, spunând că BCE a terminat cu partea tehnică, dar acum e treaba politicienilor să se ocupe de el, adică proiectul ăsta nu e chiar atât de simplu cum pare, cu toate că mai rău de atât nu știu dacă s-ar putea. Euro digital, un fel de speranță în era digitală, e menit să fie un mijloc public de plată, dar unii se întreabă cât de multă stabilitate va aduce el în sistemul financiar, pentru că ambiția e să fim puternici, nu doar să inovăm pentru a fi cool.
În aceeași zi, BCE a ținut nemodificate ratele dobânzilor pentru a patra oară consecutiv, astăzi un exemplu clar că economia zonei euro e, probabil, destul de puternică prea mult și că nu mai are nevoie de stimulente, în timp ce Consiliul a decis că va menține totul exact ca până acum: 2% pentru depozite, 2,15% pentru refinanțare și 2,40% pentru creditare, dar asta nu ne spune neapărat că viitorul va fi la fel de simplu.
După reuniune, Lagarde a dat un interviu în care a afirmat că politica monetară e într-o stare „bună”, dar asta nu înseamnă că vom avea o traiectorie clară în ceea ce privește dobânzile, pentru că măsurile vor fi adaptate în functie de datele din fiecare întâlnire, lucru care complică foarte mult orice previziune pe termen lung, dar cu siguranță toată lumea știe că toate opțiunile sunt pe masă, chiar și cele mai nebunești.
Previziunile actualizate de joi arată că, uite, economia zonei euro ar putea crește cu 1,4% în 2025, cu o scădere de 1,2% în 2026, și apoi din nou 1,4% atât în 2027 cât și în 2028, dar cine poate să fie sigur de orice, având în vedere că cererea internă are un impact chiar mai mare decât se preconiza, dar în final inflația, care probabil va fi de 2,1% în 2025, ar trebui oare să ne îngrijoreze? În 2026 și 2027 ar trebui să fie sub ținta BCE, dar apoi revine iarăși la 2% în 2028, ca un fel de joacă de-a v-ați ascunsa cu statistici, în vreme ce Lagarde urmărește cu sufletul la gură salariile și prețurile serviciilor, întrebându-se mereu dacă asta va influența inflația pe termen lung.
