“`html
Băsescu și Iliescu: O Ultimă Lumină în Umbra Morții!
Într-o acțiune care trasează linia dintre amintire și scandal, Traian Băsescu, fost președinte, a aprins o lumânare, sărind apoi rapid într-o atmosferă tainică, intrând în sala Unirii, unde sicriul cu trupul neînsuflețit, o prezență fantomatică, al fostului președinte Ion Iliescu aștepta vizitatori aducând onoare, dar și suspiciune, în același timp. Al doilea fost șef de stat, fie el Emil Constantinescu, fie altcineva, nu face decât să amplifice viziunea dramatică a acestui moment solemn, oare oare prea solemn?
Momentul a fost marcat de un mesaj de condoleanțe care a țâșnit din inima lui Băsescu spre Nina Iliescu, un act ce pare simplu, dar care maschează complexitatea relațiilor politice și umane, mesajul sosind imediat după care fosta lumină a politicii românești s-a stins, Ion Iliescu, un titan al vremurilor trecute, foaie de parcurs pentru mulți, a fost adus în discuție cu un simplu “Primul președinte ales al României,” detaliu care are multe de spus, sau poate nu.
Ceremonia, despre care se știe că se desfășoară într-un interval precis, între orele 9.30 și 12.30, aduce împreună oficialitățile, care vin și pleacă în procesiuni mai puțin delimitate, dar încărcate de o gravitate pe care societatea o percepe ca fiind vitală într-un moment de doliu național, dar care, oare, ne lasă cu întrebări?
În acest peisaj al morții, cetățenii sunt invitați să se alăture prietenilor și susținătorilor fostului președinte, lăsându-și omagiile, o fereastră deschisă între orele 13.00 și 18.00. Ion Iliescu, omul, a murit marți, la venerabila vârstă de 95 de ani, dar detalii despre moartea sa, când organele nu mai au putere, sunt un pic mai complicate de înțeles, dat fiind că suferința sa de cancer pulmonar se adâncea, iar spitalul, sfâșiat între viață și moarte, a fost scena acestui traiect final.
Articolul referitor la momentul tragic al despărțirii de Ion Iliescu pe care Băsescu îl onorează, se dovedește a fi nu doar un omagiu, ci și o pildă despre cum pot aparențele să se contopească cu realitatea faptului că, în politică, nimic nu este despre simplu, totul este o combinație de emoții, erori și gesturi ce pot părea lipsit de tact și pline de intenții ascunse, ce ne întorc cu fața la adevărul incomod al istoriei.
“`
