Traian Băsescu denunță gestionarea defectuoasă și posibilități penale în sectorul energetic românesc
Fostul președinte al României, Traian Băsescu, a lansat o critică dură asupra modului în care a fost gestionat sectorul energetic național, acuzând miniștrii și premierii responsabili că au contribuit semnificativ la agravarea crizei energetice actuale. Într-o intervenție televizată la B1 TV, Băsescu a subliniat lipsa de planificare și coordonare în procesul închiderii capacităților de producție pe cărbune fără implementarea unor alternative viabile, precum centralele pe gaze.
Acuzarea unui „caz penal” în administrația sectorului energetic
Traian Băsescu a descris situația energetică a României drept un exemplu al unei administrări „proaste”, ilustrând că miniștrii au decis închiderea termocentralelor pe cărbune în baza fondurilor disponibile prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și fondurile de coeziune, cu intenția declarată de a reduce poluarea prin înlocuirea acestora cu centrale pe gaze. „Dar ei au îndeplinit prima parte, au închis termocentralele pe cărbune, dar nu le-a dat prin cap că înainte de a le închide trebuie să aibă ceva cu care să le înlocuiască”, a afirmat fostul șef al statului.
El a evidențiat că, deși au fost alocate fonduri suficiente pentru construirea a cel puțin trei-patru termocentrale pe gaze, autoritățile nu au făcut pași concreți în acest sens. „Avem bani să facem vreo 3-4 termocentrale pe gaze. N-a făcut nimeni nimic. Au făcut doar licitații pe care le-au tot anulat, că nu câștiga cine trebuie și uite în ce situație au adus România!”, a adăugat Băsescu, acuzând astfel slaba gestionare a fondurilor și a proiectelor.
Critici dure spre miniștrii Energiei: „panarame” și „papițoi”
Fostul președinte a folosit un limbaj extrem de dur în adresarea miniștrilor care au condus portofoliul Energiei în ultimii ani, definiți drept „panarame”. El a afirmat că în fruntea ministerului au fost persoane care „vorbesc frumos și nu au făcut nimic”, insistând că aceștia nu au realizat nici măcar o termocentrală pe gaze.
Băsescu a mers mai departe și a considerat că această situație nu reprezintă doar un simplu „bad management”, ci că are potențiale implicații penale. „Eu nu vreau să par cu abordare exagerată, dar cred că este un caz penal. Nu numai un caz de bad management, este un caz penal”, a subliniat el, evidențiind gravitatea deficiențelor constatate în administrarea sectorului energetic.
Sugestii privind decretarea stării de urgență în sectorul energetic
În contextul crizei energetice profunde, Traian Băsescu a propus considerarea unei stări de urgență care să permită autorităților adoptarea unor măsuri mai drastice pentru a face față situației. „Cred că va trebui să declare starea de urgență. (…) Cred că trebuie să meargă pe stare de urgență, pentru că starea de alertă nu permite măsuri care să afecteze drepturile omului, cum ar fi, spre exemplu, i-am luat lumina sau știu eu ce alte măsuri și atunci va trebui stare de urgență care permite măsuri totale în astfel de situații, sigur, o stare de urgență limitată strict la sistemul energetic”, a declarat fostul lider.
De asemenea, Băsescu a criticat actuala conducere locală, subliniind că primarul Bucureștiului, Nicușor Dan, ar trebui să adopte o poziție fermă față de criza energetică. Fostul președinte a pus accent pe faptul că lipsa de reacție și acțiune precoce a autorităților a dus România într-o situație extrem de dificilă, mai ales având în vedere condițiile geografice nefavorabile, precum scăderea nivelului apelor Dunării, impact care afectează suplimentar producția internă de energie.
Reconfigurarea alianțelor politice în contextul crizei
În aceeași emisiune, Traian Băsescu a făcut referiri și la scena politică, afirmând că Ilie Bolojan ar trebui să inițieze refacerea coaliției cu Partidul Social Democrat (PSD). Această recomandare pare să se lege de necesitatea stabilizării politicii guvernamentale în contextul gestionării crizei energetice și a dificultăților actuale ale guvernării.
Implicarea fondurilor europene și lipsa proiectelor implementate
Un punct critic al intervenției lui Băsescu a fost accentuarea faptului că România a avut acces la fonduri europene considerabile pentru modernizarea sectorului energetic, în special pentru construirea centralelor pe gaze, considerate alternative mai puțin poluante față de cele pe cărbune. Cu toate acestea, potrivit fostului președinte, demersurile practice pentru valorificarea acestor fonduri au fost tardive și au întâmpinat o serie de obstacole birocratice sau politice, care au condus la amânarea sau anularea repetată a licitațiilor.
Impactul crizei energetice asupra populației și economiei românești
Băsescu a făcut referire implicită la consecințele directe ale gestionării necorespunzătoare a sectorului energetic asupra cetățenilor și companiilor din România, sugerând că măsurile restrictive impuse de o eventuală stare de urgență vor fi necesare pentru a menține funcționarea sistemului energetic. El a menționat posibilitatea limitării accesului la energie electrică ca o măsură de stare excepțională, subliniind că starea de alertă în vigoare nu oferă cadrul legal pentru astfel de intervenții.
Rolul autorităților și responsabilitatea politică în criza energetică
Pe fondul criticilor aduse miniștrilor și premierilor precedenți, Traian Băsescu a indicat că responsabilitatea pentru situația dezastruoasă a sectorului energetic revine în primul rând factorilor politici care au condus deciziile strategice și operaționale din domeniu. El a exprimat opinii ferme despre necesitatea unor schimbări majore în abordarea guvernamentală și susține intervenții urgente și ferme pentru remedierea crizei.
Având în vedere criticile și sugestiile făcute publice, este clar că fostul președinte vede în situația curentă a sectorului energetic nu numai un eșec managerial, ci o problemă de ordin juridic și politic cu potențial grav de impact social și economic. Restaurarea capacităților de producție și reorganizarea managerială par a fi necesitățile stringente invocate de Băsescu pentru diminuarea efectelor crizei.
