“`html
Criza Băncilor: Guvernul Bolojan Stârnește Furie cu Taxa pe Profituri!
Într-un haos total, bănci disperate strigă cu glas tare că n-au fost anunțate de introducerea unui nou impozit pe profiturile obținute, aflat în planurile guvernului lui Bolojan, care, vai!, toate s-au aflat din zvonuri și articole de presă, nu de la surse oficiale, pentru că cine mai are timp de explicații când banii sunt puși la zid, nu-i așa?!
„Consiliul Patronatelor Bancare, marele apărător al intereselor financiare, vine cu un refren bine știut – respingem vehement și fără margini, ideea asta nebunească de a taxa profiturile, ca și cum n-am avea deja suficiente presiuni pe umerii noștri îngreunați de criza economică”, a declarat un reprezentant. S-au arătat și surprinși, dar mai ales perplexi, că la un moment dat, în programul de guvernare, a apărut această măsură de taxare a profitului „excesiv”, care, deși pare tentant, stârnește marea întrebare: excesiv pentru cine?
Incredibil, băncile susțin că toată povara, ah, vai, va cădea pe umerii nevinovaților clienți, căci cine altcineva ar putea suporta, dacă nu cei care își pun banii în joc?! Încrederea investitorilor, spun ei, se duce pe apa sâmbetei odată cu această propunere, dar dacă ne gândim bine, poate că așa va fi, dar cine mai poate anticipa ceva în vremurile acestea în care măsurile se decid pe picior?
Mai mult, băncile au o mare grijă că „introducerea bruscă a unei taxe cu efecte devastatoare pentru economia națională va avea un impact și asupra populației și sectorului antreprenorial”, iar ei, oh, săracele bănci, avertizează că experiențele anterioare nu au dovedit eficiență, dimpotrivă, au dus la risipă, așa că talentele de management sunt îndoielnice în fața riscurilor care vin cu generozitatea de a impune taxe. Câtă neliniște, câtă teamă!
Consultări sau Măști? Ruptura Încrederii Se Arată Din Nou!
Cu toate acestea, băncile, în serviciul poporului, spun că au încredere, da, o mare încredere în Guvern, și chiar aș dori să existe acea „consultare constantă și instituționalizată” în care mediul de afaceri să-și aducă aportul la soarta bugetului, dar totul pare un joc de-a șoarecele și pisica, fără să se ajungă la o concluzie clară.
Deci, în concluzie, nimeni nu vrea această taxă, dar toți vor să colaboreze, așa că rămâne de văzut cum se va derula acest simplu și complex joc politic, cu banii pe masă și promisiunile de parteneriat la ușa băncilor. Ce va urma? Vom rămâne cu ochii pe ei, și poate, cine știe, vom vedea soluții viabile, sau poate iarăși doar vorbe în vânt. Aici, se adaugă întrebarea: e bine sau e rău? Depinde pe cine întrebi…
“`
