Bacalaureatul 2025: Un calendar neașteptat și o mulțime de probleme

Profesorul și doctorul în istorie Andrei Avram critică dur decizia Ministerului Educației privind organizarea Bacalaureatului 2025. Probele de competențe vor fi susținute în perioada ianuarie-februarie 2025, iar probele scrise vor începe în 10 iunie, cu școala încheindu-se pentru aceștia pe 6 iunie. Această decizie controversată a stârnit un val de nemulțumiri în rândul elevilor, profesorilor și părinților.

Ligia Deca, ministrul Educației, a justificat schimbarea calendarului prin necesitatea de a evita temperaturile ridicate din România. ”Încă din etapa în care noua periodizare a examenelor naționale s-a aflat în dezbatere publică, argumentul forte a fost acela referitor la schimbările climatice”, a explicat profesorul de istorie Andrei Avram, într-un articol publicat în Contributors.ro. Cu toate acestea, profesorul Avram consideră că deciziile luate de Ministerul Educației mai mult încurcă decât ajută, creând o serie de probleme logistice și pedagogice.

„Așadar, elevii români care vor susține anul acesta examenul maturității vor încheia cursurile pe 6 iunie 2025, iar câteva zile mai târziu vor susține prima proba scrisă întrucât clima României trece prin transformări fără precedent”, conform calendarului anului școlar 2024-2025. Este pentru prima dată când examenul de Bacalaureat are loc atât de devreme, iar prima probă are loc în timp ce restul elevilor sunt încă la cursuri. Anul școlar 2024-2025, pentru elevii care nu sunt absolvenți de liceu, se încheie pe 20 iunie.

Ce probleme ridică noul calendar

Profesorul Avram evidențiază o serie de probleme majore generate de noul calendar. Una dintre cele mai grave este dificultatea de a concilia încheierea anului școlar cu corectarea lucrărilor de la Bacalaureat. ”Niciun gând referitor la resursa umană”, scrie autorul. „O întrebare legitimă este aceea referitoare la modalitatea în care profesorii se vor putea împărți între gestionarea celei mai solicitante perioade de pe parcursul anului școlar (finalizarea acestuia) și implicarea în organizarea unui examen național care presupune, printre altele supraveghere, prima corectură, rezolvarea contestațiilor”, adaugă profesorul Avram.

Profesorul consideră că organizarea Bacalaureatului în această perioadă va crea un stres suplimentar pentru elevii care se pregătesc pentru examen, dar și pentru profesorii care vor trebui să se ocupe atât de încheierea anului școlar, cât și de corectarea lucrărilor de bacalaureat.

O decizie luată fără o analiză reală

Avram critică și lipsa de analiză a consecințelor deciziei. „Logica pare să fi fost următoarea: luăm decizii, după aceea căutăm „modalități” prin care să le putem în practică. Cu alte cuvinte, mai întâi acționăm, după aceea gândim. Hotărâm, influențând viețile a sute de mii de oameni, fără a analiza repercusiunile, fiind siguri că până la urmă vom găsi argumente care să ne susțină măsurile implementate. Cutuma trebuie respectată: cât timp ești la putere, exercițiul gândirii critice devine desuet. Atât timp cât poți dicta, o poți face în siguranță. Majoritatea va executa. Elevi, profesori, părinți nemulțumiți? Nu contează atât timp cât dialogul este mimat”, scrie Andrei Avram.

Profesorul consideră că lipsa de transparență și dialog în luarea deciziilor este o problemă majoră în sistemul de educație din România, contribuind la o serie de probleme care afectează calitatea învățământului.

„Ultimele declarații ale ministrei educației debusolează”

Andrei Avram critică și declarațiile ministrei Ligia Deca, care nu par a oferi o soluție reală la problemele generate de noul calendar. „Întrebată cum se va putea desfășura examenul național „în paralel cu zilele de cursuri”, afirmă ca s-a gândit la niște scenarii dintre care amintește: „reconfigurarea programului școlar”, „ flexibilizarea structurii anului școlar în sensul de a permite ca săptămâna <<Școala Altfel>>, Săptămâna Verde să fie organizate în acele perioade în așa fel încât ceilalți copii să fie prinși în alte activități care nu sunt neapărat în incinta școlii” sau reducerea programei examenului de bacalaureat”, scrie Avram.

Profesorul consideră că aceste soluții sunt neconvingătoare și nu abordează problemele reale generate de noul calendar. Lipsa de soluții concrete și de dialog cu profesorii și elevii alimentează îngrijorarea cu privire la impactul acestui nou calendar asupra calității învățământului.

Cum arată modificările de la examenul de BAC 2025

La examenul de Bacalaureat 2025, probele de competență vor fi susținute, în premieră, în perioada 27 ianuarie-7 februarie 2025. Probele scrise vor fi organizate mai repede decât în anii trecuți, în prima parte a lunii iunie. O altă noutate este că elevii vor putea să își vadă lucrările înainte de a depune contestații.

Probele scrise de la examenul de BAC 2025 vor fi organizate după următorul calendar:

• 10 iunie 2025: Limba și literatura română – proba E.a) – proba scrisă
• 11 iunie 2025: Proba obligatorie a profilului – proba E.c) – proba scrisă
• 13 iunie 2025: Proba la alegere a profilului și specializării – proba E.d) – proba scrisă
• 16 iunie 2025: Limba și literatura maternă – proba E.b) – proba scrisă