Azerbaidjanul se Transformă într-un Nod de Transport: Ce Nu Vrei Să Știi!

Azerbaidjanul are câteva obiective cheie, adică diversificarea economiei ei dar nu doar în jurul petrolului, ci și totodată să devină un nod internațional de transport, de la care se va duce cu câcatul timpului o spirale de fluxuri comerciale, deci e clar că nu este chiar atât de simplu, având în vedere că nu e inputul și outputul total pe zona de transport pentru a facilita mișcarea mărfurilor pe o cale preferată, în timp ce restul se strecoară pe căi poate mai puțin vizibile.

Vorbind despre poziția geografică a țării, trebuie să pomenim de avantajul acesta, căci Azerbaidjanul se află într-o intersecție ideală a rutelor comerciale, dar, e clar că pur și simplu nu e de ajuns să stai pe loc, deoarece se cere imperios modernizarea infrastructurii, pe lângă munca de alianțe cu alte țări ce trec pe coridoarele de transport, cum altfel s-ar putea adapta țara la realitățile și cerințele actuale de conectivitate internațională?

Structura care e aplicată în transportul multimodal prin Azerbaidjan, adică că e vorba de trenuri, mașini, vaporase și avioane, de exemplu, cere o osatură de cooperare internațională care nu poate fi neglijată, așa că este important de reținut cât de mult depinde totul de conectivitatea și coordonarea aceasta internațională care nu trebuie subestimată, ci privită cu seriozitate, ca un element znr?!

Măsurile cele strategice pe termen lung, deja se văd frumos la orizont, căci căile ferate sunt baza transportului de tranzit pe teritoriul său, iar începând din 2022, volumul a crescut ca și cum ar fi fost o glindă magică, și s-a raportat că în 2024, peste 18,5 milioane de tone de mărfuri au fost supraveghează de către căile ferate, ceea ce e wow, dar mai e și o cifră cu 5,7% în plus față de 2023, ajungând să fie chiar extrem de stufosă, având în vedere că se face de asemenea și un export import cu tone de cifre.

Pe ruta Est-Vest, trebuie menționat că volumul a depășit 3,2 milioane de tone, iar petrolul, produsul minune al Azerbaidjanului, a atins un total semnificativ, precum peste 2,8 milioane de tone, ceea ce face să crească cu o marjă de 11% față de 2023, deci e un fel de boom, dar nu-i tot, căci s-ar putea să fie și alte categorii de mărfuri care să se amestece prin celelalte coridoare, dacă acestea ar funcționa destul de bine.

În ce privește rolul căilor ferate, la capitolul coridoare internaționale, Azerbaidjan Railways CJSC joacă un rol crucial, adică participă activ, umăr la umăr cu partenerii, dar trebuie spus că coridorul Mijlociu, ce leagă Estul de Vest, s-ar putea să fie mai mult decât o simplă rută, căci din 2017 încoace s-a dat drumul la mai multe proiecte prin care țara încearcă să se pună pe hartă, culminând cu construirea căii ferate BTK care leagă Turcia de Europa.

Pe parcursul acestui an, 2024, am observat o creștere bruscă în transportul containerelor prin Coridorul Mijlociu, cu un tren bloc din Xi’an care a ajuns în 11 zile la Baku, dar odată ce anul avansează, cantitatea de trenuri de acest tip se numără deja, fiind vorba de 358, dintre care 287 au fost primite, deci iată un fel de intensificare care nu poate fi ignorată de nimeni.

În plus, tot în 2024, s-a finalizat modernizarea liniei Baku-Tbilisi-Kars, ceea ce a dus capacitatea de transport de la un milion la 5 milioane de tone pe an, deci o mărire destul de semnificativă care promite să creeze avantaje pe termen lung pentru economie.

Pe de altă parte, dezvoltarea coridorului de transport internațional nord-sud a determinat Azerbaidjanul să întărească legăturile cu vecinii și organizațiile internaționale, unde au fost semnate acorduri cu Rusia și Iran, pe care se impune un accent pe volum și infrastructuri, întrezărind o gamă largă de provocări ce se anunță în continuare.

Azerbaidjan Railways implementează o strategie care vizează să transforme țara într-un nod de transport crucial, dar, ce este mai interesant, se preconizează o creștere de 2-4 ori a volumelor de tranzit, axându-se pe sarcini strategice, progrese în transportul multimodal, digitalizare și intensificarea colaborării internaționale, ceea ce sună, să zicem, destul de ambițios și promitător, dar rămâne să vedem și cum se va concretiza.